Închide

Gâlceava fiscală din guvern nu ia pauză: PSD vrea taxe noi, Rareș Bogdan le transmite să-și ia gândul

Avatar
ibex, mountain goats, water

Fotografie de Alfred_Grupstra pe Pixabay

Timp de citire: 4 minute

Când cabinetul condus de Marcel Ciolacu a constatat că ”gaura” de 20 de miliarde de lei nu este doar o sperietoare, ci o realitate, cele două partide de guvernare au început să lanseze pe piață o serie întreagă de soluții pentru a o acoperi. În mod previzibil, PSD și PNL nu reușesc să se pună de acord asupra măsurilor optime de luat: în vreme de social-democrații ar vrea să impună taxe noi sau să le crească pe cele existente, liberalii se tem că își vor pierde din electorat, în condițiile în care deja se află pe o pantă descendentă în sondajele de opinie.

În mai multe ședințe ale coaliției s-au discutat o serie de măsuri fiscale, însă vreo decizie finală nu a fost luată. Potrivit unor surse din piață, întâlnirea decisivă ar putea avea loc săptămâna viitoare, însă asperitățile pe teme fiscale par relativ greu de estompat.

Totuși, există consens pe unele propuneri:

  • supraimpozitarea sumelor de transfer în cazul companiilor care își externalizează profitul afară sau în paradisuri offshore, taxa urmând să fie de 15%;
  • impozitarea cu 1% proprietăților rezidențiale în valoare de peste 500.000 de euro, însă detaliile nu au fost stabilite – de pildă nu este clar cum și în baza a ce calcule sau grile se va face evaluarea proprietăților.

Dintre măsurile care au stârnit certuri aprinse între parteneri, se remarcă următoarele:

  • majorarea impozitelor pe dividende, de la 8% la 10%;
  • introducerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderile care depășesc rata de profitabilitate de 30%;
  • reducerea plafonului la microîntreprinderi – au fost vehiculate mai multe praguri, inclusiv 250.000 euro.

Cel mai vocal contestatar al măsurilor propuse de PSD a fost prim-vicepreşedinte PNL, Rareș Bogdan, care a repetat că liberalii nu sunt de acord cu introducerea unor noi taxe.

Declaraţia a venit în contextul unor informaţii conform cărora Guvernul ar fi bătut palma, informal, cu Comisia Europeană, ca România să nu piardă bani din PNRR în 2023, cu condiţia impunerii unor măsuri care să asigure reducerea deficitului bugetar.

”PNL nu doreşte introducerea niciunei taxe noi. Este o promisiune făcută de această coaliție, cum ne-a reamintit şi preşedintele României, că nu va introduce taxe noi ci din contră, această coaliţie care a fost construită cum a fost construită nu trebuie să facă altceva decât reforme, absorbirea banilor din PNRR şi a banilor europeni. În niciun caz să vină, din cauza unei proiecţii bugetare făcute prost de către fostul ministru al Finanţelor, care martori sunt 13 persoane că a fost sub tirul întrebărilor, inclusiv ale mele, dacă construcţia pe care a făcut-o este sustenabilă şi dacă încasările bugetare pe care se bazează sunt reale şi sau s-au dovedit o construcţie greşită, trebuie să răspundă pentru ce s-a întâmplat în lunile ianurie, februarie şi de ce s-a ajuns ca în luna iulie să vorbim de majorări de taxe, de impozite (sic!). Sunt două viziuni, o viziune care spune că statul trebuie să rămână gras şi toţi cei care lucrează la trebuie să fie de neatins, ba dacă se poate să mai primească nişte privilegii şi presiunea să fie numai pe mediul privat, pe companiile private”, a spus Rareş Bogdan în emisiunea ”Proiect de ţară: România”, de la Prima News, citat de DCNews.

Rareș Bogdan mai spune că ”în momentul în care discuţi despre o impozitare a veniturilor peste cel al preşedintelui este o chestiune de viziune greşită cu privire la modul în care încercăm să aducem banii la buget”.

”Dacă ne gândim să reducem plafonul la microîntreprinderi, trebuie să ne gândim că afectăm 380.000 aproape 400.000 de microîntreprinderi şi acest lucru este inacceptabil, deja a fost scăzut de la 1 milion la 500.000. Am scăzut impozitul pe dividende, nu cred că este momentul să ducem lumea în zona gri, sau să îşi ascundă profiturile”, a mai spus Rareş Bogdan.

Liderul PNL a trimis înspre alte zone din care s-ar putea acoperi ”gaura”: ”viciile” și ”băncile”:

”Să ne uităm puţin la vicii şi să ne gândim că nu putem să punem jugul, biciul doar pe zona privată care a suportat un sistem bancar deficitar care trebuie să împrumute statul în defavoarea privatului. Noi avem un sistem bancar românesc care împrumută într-o veselie statul român pentru că statul român plăteşte nişte dobânzi extrem de mari şi siguranţa este totală. Aici trebuie să intervină domnul Mugur Isărescu şi BNR care să regleze lucrurile pentru că este stagnată piaţa. Nu cred că atunci când te gândeşti să iei facilităţi de la constructori, să te gândeşti în acelaşi moment, să le creşti şi salariul minim pe economie la 4.500 de lei. Asta e culmea, le iei cu o mână şi după aia le mai dai şi o palmă”, a mai subliniat prim-vicepreşedintele PNL.

În plus, Rareş Bogdan avertizează că banii din PNRR trebuie şi folosiţi, nu doar absorbiţi:

”Trebuie să fim foarte atenţi să aducem banii din PNRR, dacă îi aducem să îi şi folosim, nu să îi ţinem în conturile BNR şi să nu devenim un stat care să speriem investitorii şi nici să atacăm proprietatea privată pentru că, în momentul în care se discută în spaţiul public despre un impozit de 1%, pentru proprietăţi cumulate care depăşesc 500.000 de euro, este o problemă serioasă”, a explicat Rareş Bogdan.

Potrivit Hotnews, PNL a propus în coaliție creșterea unora dintre taxe, după cum urmează:

  • creșterea TVA de la 9% la 19% pentru restaurante;
  • creșterea taxei pe zahăr și sucurile carbogazoase;
  • creșterea taxelor pentru licențele la jocurile de noroc;
  • creșterea taxelor pentru alcool și tutun;
  • creșterea TVA la 19 % la hrana pentru animale;
  • menținerea unui TVA de 9% la alimente și la medicamente;
  • plata CASS pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară.
scroll to top