Gâlceavă între bătăușii clasei: Iranul și Rusia se luptă între ei ca să intre în grațiile Chinei
China a devenit o destinație din ce în ce mai importantă pentru petrolul rusesc, în condițiile în care Moscova încearcă să își mențină intactă sănătatea fluxurilor financiare afectate – mai mult sau mai puțin – de sancțiunile aplicate de occidentali ca urmare a invadării Ucrainei. Însă, pe piața chineză, rușii s-au întâlnit cu iranienii, care se simțeau bine în China, una dintre puținele piețe care le mai rămăseseră pentru exporturile sale de țiței, reduse semnificativ de sancțiunile aplicate Teheranului de către SUA.
În aceste condiții, Iranul este obligat să își reducă și mai mult prețul țițeiului vândut Chinei, deși acesta era vândut încă dinainte cu discount-uri semnificative. Interesant este că, în majoritatea celorlalte dosare, cele două țări, Rusia și Iranul, sunt aliate, una pentru cealaltă – printre puținele aliate care le-au mai rămas.
Exporturile rusești de petrol către China au crescut la un nou record în luna mai, Moscova depășind livrările Arabiei Saudite și depășindu-și astfel aliatul din cadrul cartelului OPEC+ în topul furnizorilor celui mai mare importator de țiței din lume, notează Bloomberg.
Iranul a profitat de perioadele de relaxare ale restricțiilor impuse de Beijing din cauza noilor focare de Covid-19 și și-a menținut livrările la niveluri apreciabile, deși pentru asta a fost nevoie să opereze noi discount-uri.
”Competiția dintre barilii iranieni și cei ruși se poate purta doar pe piața chineză, iar asta este doar în avantajul Beijingului. Acest fapt este de natură să îi îngrijoreze pe producătorii din Golf, care își văd piața la care țin atât de mult inundată de cantități mari de petrol la reducere”, explică Vandana Hari, fondatoarea companiei de consultanță Vanda Insights din Singapore.
Datele oficiale publicate de chinezi nu dau prea multe detalii despre importurile din Iran, dar alte cifre, obținute din terțe surse, indică un flux constant de țiței dinspre Teheran spre Beijing.
După o uşoară scădere în aprilie, importurile au trecut de 700.000 de barili pe zi în mai şi iunie, potrivit companiei de consultanță și analiză în industria de petrol și gaze Kpler. Datele consultate de Bloomberg arată că o parte din importurile iraniene au fost, totuși, înlocuite de țițeiul Ural din Rusia.
Cotațiile țițeiului iranian s-a situat cu circa 10 dolari pe baril sub cotațiile futures ale țițeiului Brent, la niveluri apropiate de cele ale țițeiului Ural din Rusia, cu livrare în China pentru luna august, potrivit trader-ilor din piață. Comparativ cu cotațiile de dinainte de 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, prețul indică un discount de 4-5 dolari.
”Ceainicele” chinezești funcționează cu țiței din Rusia și Iran
Piața de rafinare din China se remarcă prin niște particularități deosebite.
Rafinăriile independente din China sunt cumpărători importanți de țiței din Rusia și Iran, fiind extrem de interesate să cumpere țiței cât mai ieftin, întrucât regulile pieței chineze le constrânge la desfacerea produselor de rafinare doar pe piața internă, spre deosebire de procesatorii administrați de stat.
Pe piața chineză acestea sunt cunoscute sub numele de ”ceainice” și nu li se acordă cote de expediție a combustibililor către piețe de export, unde prețurile au crescut semnificativ în urma crizei de aprovizionare. În schimb, aprovizionând exclusiv piața internă, au suferit pierderi la marjele de rafinare în ultimele luni, întrucât restricțiile impuse de autorități din cauza focarelor de Covid-19 le-a scăzut enorm cererea.
Efectul-fluture: bătaia aripilor din Donbas se simte în Vestul Africii, via Orientul Îndepărtat
Țițeiul siberian ESPO (Eastern Siberia Pacific Ocean), cu conținut mai mic de sulf și, prin urmare, de o calitate superioară, livrat de Rusia prin terminalul petrolier Kozmino din Orientul Îndepărtat, este ceva mai scump decât petrolul iranian, dar se menține încă la prețuri mai bune decât țițeiul comparabil calitativ din Orientul Mijlociu.
Setea de petrol a Chinei și dorința sa de a se aproviziona cu discount, indiferent de originea țițeiului respectiv, provoacă reduceri de livrări dinspre alți furnizori.
Din această perspectivă, Africa de Vest a fost una dintre regiunile cele mai afectate, în special piețele din Angola, Gabon și Republica Democratică Congo, spune Jane Xie, analist senior al pieței de petrol la Kpler.
Livrările din Africa de Vest s-au situat, în medie, la 642.000 de barili pe zi luna trecută, cel mai scăzut nivel din noiembrie 2013. De asemenea, producătorii africani nu își permit să livreze cu discount-uri prea mari, întrucât, în mod structural, țițeiul african este mai scump, din cauza distanței mai mari pe care transportatorii o au de parcurs pentru a ajunge cu produsele în China.
”Costurile reprezintă o mare preocupare, în principal pentru «ceainice». Este foarte probabil ca tendința să se păstreze măcar până când economia chineză va începe din nou să se redreseze, iar activitățile se vor relua în ritmul normal, moment în care cererea pentru toate varietățile de produse petroliere va crește”, explică și Michal Meidan, directorul Programului Energetic Chinez la Institutul Oxford pentru Studii Energetice.









