Generația Z se orientează spre antreprenoriat. Care sunt motivele?

Pe măsură ce inteligența artificială elimină treptele de început ale carierei corporatiste, unii tineri din generația Z sar peste nivelul entry-level și aleg să devină propriii lor șefi, scrie The Guardian.

Când Ashley Terrell a absolvit Universitatea din Hawaii în 2024, plănuia să își găsească un job în marketing, poate într-o companie tech. Avea o diplomă în administrarea afacerilor și un CV care includea un rol de marketing pentru Red Bull în timpul facultății. Însă, după luni de aplicații, singura ofertă primită a fost un job la raionul de scule electrice din Home Depot. „A fost un șoc”, a declarat ea pentru The Guardian. „Căutam joburi în fiecare zi, chiar și în baia de la Home Depot.”

Generația ei intră pe piața muncii într-un moment nefavorabil. Angajările în SUA au scăzut la cel mai mic nivel din 2020, potrivit Biroului de Statistică a Muncii. Deși incertitudinea economică afectează toate vârstele, generația Z este cea mai pesimistă în privința perspectivelor profesionale: joburile de început sunt cele mai expuse impactului inteligenței artificiale, iar pentru unii cariera pare blocată înainte să înceapă. Terrell simțea că nu concurează doar cu alți candidați.

„Mai ales în marketing, mulți cred că poate fi înlocuit de AI”,

spune ea.

Rata șomajului pentru americanii între 22 și 27 de ani a ajuns la cel mai ridicat nivel de la pandemie.

„Piața muncii este foarte lentă acum”,

explică Daniel Zhao, economist-șef la Glassdoor.

„Pentru cei la început de carieră este foarte greu chiar și să pătrundă pe prima treaptă.”

Pentru mulți tineri, asta înseamnă să accepte joburi pe care nu și le-ar fi imaginat după patru ani de studii: retail, plimbat câini sau alte joburi part-time fără beneficii. Unii rămân șomeri luni sau chiar ani după absolvire.

Alții aleg o altă strategie: dacă nu există joburi, și le creează singuri.

Terrell, care începuse un canal de YouTube în facultate, a decis să își construiască un portofoliu de marketing realizând videoclipuri pentru branduri. A început trimițând mesaje directe companiilor și oferindu-se să creeze conținut — uneori gratuit. În cele din urmă, Jamba Juice a cumpărat unul dintre videoclipurile ei pentru a-l folosi ca reclamă pe Instagram și TikTok. Doi ani mai târziu, cu un portofoliu solid, a obținut un job part-time în marketing pentru o distilerie locală, continuând în paralel să colaboreze cu diverși clienți.

„Nimeni nu îmi oferea ceea ce îmi doream să fac”,

spune ea.

„Așa că am încercat să văd ce pot face pe cont propriu.”

The Guardian a discutat cu mai mulți tineri care simt că regulile jocului s-au schimbat chiar în momentul în care intrau pe piața muncii. Numărul joburilor entry-level a scăzut, iar așteptările au crescut. Pentru o generație care caută sens, flexibilitate și aliniere personală, piața actuală este dezamăgitoare.

Totul se întâmplă pe fondul boom-ului AI — perceput simultan ca o amenințare și o oportunitate. Tehnologia care reduce joburile de început le permite, în același timp, unor tineri să își creeze propriile afaceri, compensând lipsa de experiență și oferind instrumente pentru a face mai multe lucruri simultan.

„Dintr-odată, trebuie să găsești o modalitate de a ajunge direct pe a patra treaptă a carierei”,

spune Joseph Fuller, profesor la Harvard Business School. O soluție?

„Să îți construiești propria scară.”

„Am fost oarecum forțat să fac asta”

Suhit Agarwal a absolvit Universitatea din California de Sud în 2025, sperând să obțină un job la Google. După peste șase aplicații, nu a ajuns nici măcar la interviu. A aplicat și la alte companii tech, fără succes, așa că și-a schimbat direcția. La 24 de ani, CV-ul său include roluri precum „founding engineer” în startup-uri pe care le-a ajutat să le lanseze, folosind instrumente AI pentru a gestiona responsabilități mai mari.

Nu era traseul planificat, dar „până acum funcționează”, spune el. Una dintre companiile la care a lucrat a fost vândută, oferindu-i un câștig financiar, iar experiența l-a ajutat recent să obțină un job într-un startup fintech.

Și Shola West, 25 de ani, are o poveste similară. După ce echipa ei a fost concediată, a decis că cel mai viabil drum este să lucreze pentru sine. Astăzi conduce o agenție de consultanță în branding la Londra și creează conținut pe TikTok.

„Am fost oarecum forțată de context”,

spune ea. De atunci, a colaborat cu branduri precum Paramount și Sony Music.

„Tranziția a fost dificilă, dar m-a motivat ideea că trebuie să demonstrez că pot reuși.”

Motivele pieței dificile sunt complexe: instabilitate economică, context politic incert și, mai ales, impactul AI asupra locurilor de muncă.

Potrivit unui studiu LinkedIn din 2025, 63% dintre executivi spun că AI va înlocui o parte din munca angajaților entry-level. În același timp, companiile folosesc deja AI pentru sarcini care înainte reveneau juniorilor.

Un raport al Stanford University arată o scădere semnificativă a joburilor pentru cei la început de carieră în domenii precum customer service sau programare.

Partea pozitivă? Instrumentele AI „low-code” permit oricui să construiască produse sau chiar companii fără experiență tehnică.

„Cei care vor obține joburi vor fi cei care creează lucruri”,

spune Ethan Choi, partener la Khosla Ventures.

„Nu cred că aș fi putut fără AI”

Madison Hsieh, 25 de ani, manager de program la Amazon, a creat recent un prototip de aplicație social media folosind AI.

„Nu cred că aș fi reușit fără AI”,

spune ea. Proiectul a durat o lună — mult mai puțin decât ar fi fost necesar în mod tradițional.

Deși încă angajată, Hsieh ia în calcul antreprenoriatul pentru un rol cu mai mult impact. „În corporații, oportunitățile reale pentru cei fără experiență sunt limitate”, spune ea.

Celeste Amadon, 22 de ani, a refuzat un internship la JP Morgan pentru a lansa aplicația de dating Known. După ce a atras finanțări de peste 9 milioane de dolari, a devenit CEO.

„Este ca un MBA în viața reală”,

spune ea.

Elijah Khasabo, 22 de ani, cofondator al unei platforme de conținut, spune că tranziția de la „intern” la „CEO” vine cu provocări:

„Ultimul meu job era să împăturesc haine la TJ Maxx. Totul se învață din mers.”

De la stabilitate la control

Antreprenoriatul nu este o soluție garantată. Majoritatea startup-urilor eșuează, iar succesul depinde adesea de resurse și conexiuni.

Totuși, pentru mulți tineri, oferă ceva esențial: control.

„Pentru generațiile anterioare, jobul era siguranța. Acum nu mai există garanții”,

spune West.

Un raport Fiverr arată că 67% dintre tinerii din generația Z vor mai multe surse de venit, iar jumătate cred că joburile tradiționale vor deveni depășite.

„Să îți construiești propria scară poate fi mai sigur, pentru că este a ta”,

spune antreprenoarea Francesca Albo.

Totuși, stabilitatea rămâne atractivă. Terrell spune că încă își caută un job full-time pentru un venit constant și asigurare medicală.

Pe măsură ce generația Z navighează această piață în schimbare, alegerile lor ar putea deveni un model pentru întreaga forță de muncă. După cum spune profesorul Fuller: „Vor apărea multe oportunități. Doar că nu vor arăta ca cele pe care ni le imaginam.”