Închide

Hegedus Csilla obține promovarea unui rege al Ungariei pe banii din PNRR destinați României

Avatar
Hegedus Csilla

Foto: Facebook Hegedus Csilla

Timp de citire: 7 minute

Așa cum vă spuneam în articolul precedent din AFACERI.news, informații tot mai numeroase ne sosesc la redacție privind implicarea secretarului de stat Hegedus Csilla în proiectele preferențiale finanțate prin PNRR. Presa transilvană de limbă română acuză că, de fapt, includerea unor localități sau rute în proiectele alese pentru finanțare s-a făcut pe criterii subiective, din care comunitățile maghiare au de câștigat bani frumoși în dauna unor proiecte mult mai importante turistic.

Pe lângă controversatul muzeu al „conflictelor și identităților” de lângă Cluj-Napoca, de la Florești, componenta pentru cultură din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cuprinde și alte obiective ce ridică anumite semne de întrebare. 

În cadrul acestei secțiuni apar proiecte ce se încadrează perfect în strategia Ungariei de „reunificare” a maghiarilor din așa zisul Bazin Carpatic, neavând nicio legătură cu interesele culturale ale României, scrie jurnalistul Cosmin Puriș pentru Făclia de Cluj. Explicația ar fi că PNRR a fost elaborat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar unul dintre secretarii de stat de aici este Hegedus Csilla, vicepreședinte executiv al UDMR, cercetător la Institutul de Cercetare în Strategii Europene de la Budapesta.

Componenta 11 „Turism și cultură” din cadrul PNRR vizează printre altele promovarea a 12 rute turistice/culturale și presupune sprijin financiar în valoare de 103,5 milioane de euro. Nu vă străduiți să găsiți proiecte ample precum revigorarea turistică a Văii Jiului, atât de bătută de soartă, o rută a Brâncovenilor, un traseu culinar al păstrăvului din mirifica Vale a Cernei, o rută pe urmele dacilor din Hunedoara până în stațiunile din Banat ce făceau mândria României odinioară sau un traseu care să urmeze aurul Apusenilor. Nu, nu le veți găsi. În schimb veți găsi ruta curiilor din Transilvania (n.r. reședințe mai ales secuiești, fără valoare de patrimoniu) sau ruta Sfântului Ladislau, ambele proiecte cu o vădită componentă exclusiv maghiară.

Cele 12 rute finanțate prin PNRR sunt:

  • Ruta castelelor – 30 de obiective promovate, 5 castele restaurate;
  • !!! Ruta curiilor din Transilvania – 25 de obiective promovate, 5 curii restaurate;
  • Ruta culelor – 15 obiective promovate, 5 cule restaurate;
  • Traseul gastronomiei tradiționale românești – 30 de obiective promovate;
  • Ruta bisericilor fortificate – 20 de obiective promovate;
  • Ruta bisericilor de lemn – 30 de obiective promovate, 10 biserici restaurate;
  • Ruta mănăstirilor din zona Moldovei – 30 de obiective promovate, 5 mănăstiri restaurate;
  • !!! Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României20 de obiective promovate, 5 obiective restaurate;
  • Ruta castrelor romane – 20 de obiective promovate, 5 castre restaurate;
  • Ruta cetăților – 30 de obiective promovate, 5 cetăți restaurate;
  • Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei – 30 de obiective promovate, 30 de obiective restaurate (gospodării);
  • Ruta satelor cu arhitectură tradițională – 20 de obiective promovate, 150 de case tradiționale restaurate din cele 20 de sate cu arhitectură tradițională.

După cum se vede în cadrul acestui program sunt incluse câteva obiective care stârnesc curiozitatea jurnaliștilor. Am subliniat cele două rute care pun semne de întrebare.

De la Sfântul Ladislau la Hegedus Csilla, via Viktor Orbán

Sf. Ladislau a fost rege al Ungariei între 1077-1095, perioadă în care regatul Ungariei și-a consolidat stăpânirea în Transilvania, reușindu-se cucerirea teritoriului până la Valea Someșului Mic și cursurile mijlociu și inferior ale Mureșului. După anul 1113, rămășițele pământești i-au fost mutate la Oradea/Várad/Wardein/Varadinum oraș care a fost fondat chiar de acest rege.

A fost canonizat de Biserica Catolică, în 27 iunie 1192.

Pentru această rută sunt prevăzute 7,5 milioane de euro cu care vor fi reabilitate trei biserici, iar alte 20 de obiective care au legătură cu acest rege ar urma să fie promovate. Acest proiect face parte dintr-un traseu de patrimoniu gândit să-i lege pe maghiarii din așa zisul „Bazin Carpatic”, folosind personalitatea istorică a lui Ladislau, regele Ungariei. Proiectul a fost prezentat pentru prima dată în 2017 de vicepreședintele executiv al UDMR Hegedus Csilla la Universitatea de vară de la Tușnad, locul în care liderul FIDESZ, Viktor Orban obișnuiește să participe pentru a-și prezenta planurile menite să ducă la „reunificarea națiunii maghiare”

Hegedus Csila explica atunci că traseul Sf. Ladislau cuprinde 44 de locații din nordul Ungariei și din Transilvania.

„În acest fel, așezările care în sine atrag puțini vizitatori pot fi prezentate și făcute atractive turistice. În același timp, scopul nostru este să creăm și să dezvoltăm cooperarea, să creăm un sentiment de apartenență între așezările din zonele de limbă maghiară ale Bazinului Carpatic, astfel încât aceste locuri împreună să atragă turiști, atrăgând și noi grupuri țintă”, explica Hegedüs Csilla.

Ea propunea ca proiectul să fie gestionat de Fundația pentru Școală, iar costurile să fie asigurate din fonduri guvernamentale maghiare și din fonduri ale administrației publice locale ale Transilvaniei și Ungariei.

Între timp lucrurile s-au schimbat. Nu a mai fost nevoie de bani de la Budapesta. Pentru că, în contextul lansării PNRR, proiectul privind traseul lui regelui Ladislau pe teritoriul Românei a fost inclus pentru finanțare în cadrul acestui program lansat de Uniunea Europeană și de care beneficiază și țara noastră în calitate de membru al Uniunii.

Ruta curiilor

Tot în Componenta 11. „Turism și cultură” din cadrul PNRR este cuprinsă ruta curiilor.

Curia este o reşedinţă nobiliară modestă, care apare în sec. XV şi evoluează treptat până în sec. XlX, în spaţiul fostelelor scaune secuieşti din sud-estul Transilvaniei (astăzi judeţele Covasna, Hargita, Mureş şi o parte din Braşov).

Curiile sunt reşedințe nobiliare de dimensiuni reduse, specifice modului de trai al nobilimii secuieşti. Înconjurate de un vast domeniu verde, care de cele mai multe ori acoperă hectare întregi, curiile formează o tipologie reprezentativă prin forma în plan şi caracteristicile arhitecturale.

Specialiștii în patrimoniu cultural susțin că aceste edificii nu au nicio valoare de patrimoniu.

E drept că în PNRR pe componenta cultură este prevăzută și ruta bisericilor de lemn. În cadrul acestei rute ar urma să fie promovate 30 de obiective. Deci doar promovate, nu reabilitate sau restaurate. Acest lucru nu ajută cu nimic la conservarea bisericilor de lemn din România, ținând cont că în țara noastră sunt peste 500 de astfel de edificii iar o mare parte dintre ele necesită lucrări urgențe de intervenție și restaurare.

Nu știm care au fost criteriile ce au stat la baza stabilirii acestor rute, mai ales că România dispune obiective de patrimoniu mult mai relevante decât unele dintre obiectivele propuse pentru promovare cu ajutorul fondurilor din PNRR. Spre exemplu, puteau constitui o rută de mare succes bisericile vechi românești din Țara Hațegului. Era de interes și o rută a aurului din Apuseni, mai ales că la Brad avem Muzeului Aurului, un obiectiv unic în Europa. Totodată, putea fi gândit și un traseu cu obiectivele de patrimoniu realizate în stil brâncovenesc, primul stil național al românilor.

O altă operă marca Hegedus: “Muzeul conflictelor” fără conflicte

Tot în PNRR mai e prins și controversatul proiect ce vizează construirea la Florești, lângă Cluj, a unui “muzeu al conflictelor și identităților”. Acest proiect a atras deja foarte multe critici deoarece tema propusă nu corespunde sub nicio formă realității istorice pentru că România nu a avut niciodată conflicte între minoritățile naționale.

Recent, proiectul a fost dezbătut de consilierii locali din Florești. Practic aceștia au fost solicitați să voteze un proiect de hotărâre ce vizează trecerea suprafeței de teren de 15.583 mp din domeniul public al comunei Florești în domeniul public al statului în vederea dării în administrarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

S-a propus acest transfer de proprietate pentru a se putea construi controversatul „Muzeu al identităților și conflictelor transilvănene”, care mai nou a primit denumirea de „Galeria Istorică a Transilvaniei”.

Numai că proiectul de hotărâre de consiliu nu a fost adoptat din cauză că o parte dintre membrii deliberativului local din Florești au ales să voteze împotrivă.

Includerea acestor obiective în PNRR se explică prin faptul că vicepreședintele executiv al UDMR, Hegedus Csila dețiene funcția de secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, ceea ce i-a conferit atribuții în elaborarea de proiecte pentru a fi finanțate prin mecanismul de redresare și reziliență al Uniunii Europene.

Cercetător la Budapesta, administrator dezastruos al banului public, element-cheie în elaborarea PNRR

Hegedus Csilla este cercetător la Institutul de Cercetare în Strategii Europene de la Budapesta, iar din CV reiese că principala sa responsabilitate ce-i revine ca secretar general adjunct responsabil pentru cultură în UDMR vizează dezvoltarea și implementarea politicilor acestei organizații etno-politice, precum sprijinirea instituțiilor și organizațiilor neguvernamentale din domeniul culturii. Se pare că Hegedus Csilla nu se abate de la acest angajament și profită de orice ocazie pentru a implementa politicile UDMR privind cultura și nu numai.

Hegedus Csila a mai deținut începând cu luna martie 2014 funcţia de secretar în cadrul Ministerului Culturii, iar în luna noiembrie a aceluiași an a fost propusă de UDMR ministru pentru Cultură. Hegedus nu a mai apucat să-şi exercite funcţia de ministru deoarece UDMR a ieşit de la guvernare. În perioada în care s-a aflat la Ministerul Culturii, prin managementul pe care l-a promovat, Hegedus Csilla a reuşit să paralizeze activitatea Direcţiei de Cultură Cluj, conform Făclia de Cluj.

Instituţia deconcentrată a rămas aproape două luni fără director timp în care Hegedus nu a delegat o altă persoană care să exercite atribuţiile de director. Acest lucru a făcut ca activitatea să fie blocată total. Reprezentantul UDMR în loc să identifice soluţii pentru rezolvarea problemei legată de conducerea Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cluj a luat măsuri care au adâncit şi mai mult criza.

Tot din cauza măsurilor luate de Hegedus Csilla, la Târgu Mureş a izbucnit un adevărat scandal după ce reprezentanta UDMR a dispus prin ordin de ministru detaşarea în judeţul Olt a directorului executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Nicolae Băciuţ.

Numele vicepreşedintelui executiv al UDMR, Hegedus Csilla, mai apare în rechizitoriul prin care primarul din Miercurea Ciuc, Robert-Kalman Raduly, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu şi conflict de interese. Mai exact, în declaraţia dată ca martor de directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Harghita, Laszlo Bakos, se arată că vicepreşedintele executiv al UDMR i-a dat ordin să emită un aviz favorabil pentru extinderea sediului filialei din Miercurea Ciuc a Universităţii Sapientia, proiect ce era susţinut şi de primarul Raduly.

Hegedus Csilla a șocat opinia publică în octombrie 2016 când a apărut la o acțiune a organizațiilor de extremişti Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate şi Jobbik. Hegedus Csilla a dat curs iniţiativei reprezentanţilor celor două organizaţii radicale de evocare în Cimitirul Central din Cluj-Napoca a martirilor de la 1848-1849.

Gestul acesteia de a fi alături de cei de la Jobbik şi HVIM a fost inexplicabil atâta timp cât Hegedus Csilla reprezintă UDMR, o formaţiune care face parte din Partidul Popular European şi care împărtăşeşte valorile europene, nicidecum derapajele extremiste.

scroll to top