În 2023, marile bănci europene au făcut cele mai mari profituri de după criza financiară din 2008

Creșterile în cascadă ale dobânzilor de referință fixate de băncile centrale au făcut ca profiturile celor mai mari bănci europene să atingă noi recorduri absolute ale perioadei de după criza financiară din 2008, însă succesul din 2023 va fi greu, dacă nu imposibil, de repetat și în acest an, potrivit estimărilor majorității economiștilor chestionați pe această temă de publicația Bloomberg.

Astfel, pentru acest an analiştii pieței bancare europene se aşteaptă ca profiturile nete cumulate ale celor mai mari 11 bănci europene să scadă cu 6,3% în acest an, de la recordul de 56,5 miliarde de euro în 2023.

Chiar și așa, profiturile cumulate ale băncilor în 2024 ar fi mai mari decât cele înregistrate în oricare alt an din ultimele aproape două decenii, fiind inferioare doar celor din 2023.

Datele nu includ raportările financiare ale mai multor bănci importante din Italia și Franța, și nici ale elvețienilor de la UBS, toate acestea urmând să prezinte rezultatele financiare aferente anului trecut în săptămâna viitoare.

Băncile din Europa au beneficiat din plin de creșterile rapide ale ratei dobânzii de politică monetară ale Băncii Centrale Europene, ceea ce le-a permis să perceapă dobânzi mai mari la împrumuturi, plătind relativ puțin pentru depozite.

De îndată ce inflația a încetinit și s-a stabilizat, în unele cazuri ratele dobânzilor-cheie ale băncilor centrale din Europa au început să scadă, deși BCE încă nu a demarat ciclul de relaxare monetară. Oricum, toate indiciile arată că dobânzile nu vor mai rămâne la acest nivel prea mult timp, așa încât nivelurile de profit obținute de bănci anul trecut vor rămâne o amintire pentru bancherii europeni. Din acest punct de vedere, cel mai mult vor avea de suferit băncile care se bazează în mai mare măsură pe creditarea pe piețele lor interne.

”Aproximativ 80% din veniturile noastre sunt aduse de dobânzi, ceea ce reprezintă un nivel foarte ridicat pentru standardele europene. Ca atare, va trebui să ne diversificăm sursele de venituri”, a declarat Steven van Rijswijk, directorul executiv al grupului bancar olandez ING, într-un interviu acordat luna trecută.

Titlurile la bursă ale ING au cunoscut joi cea mai mare scădere de aproape un an, după ce banca olandeză a avertizat că sursa ei principală de venit se va împuțina în acest an, pe măsură ce va fi nevoită să acorde dobânzi mai mari deponenților. Impactul evoluției ratelor de dobândă la depozite s-ar putea ridica la aproximativ 600 de milioane de euro în acest an, de trei ori mai mult decât estimarea câștigurilor băncii olandeze din creșterea activității de creditare (200 de milioane de euro).

Și în alte părți ale Europei, băncile își pun probleme similare. Totuși, bănci precum Deutsche Bank și BBVA (Banco Bilbao Vizcaya Argentaria) au anunțat că au reușit să își diversifice portofoliile pentru a obține noi surse de venit, fie din produse bancare noi, fie din diversificare la nivel geografic.

De pildă, Deutsche Bank și-a ridicat perspectivele de profit pe termen mediu, pariind pe o revenire a tranzacțiilor și, drept consecință, pe creșterea veniturilor obținute din comisioane.

În cazul spaniolilor de la BBVA, veniturile din taxe și comisioane mai mari decât cele prognozate au contribuit la compensarea încetinirii veniturilor obținute din dobânzi la nivelul ultimului trimestru al anului trecut.

O situație specială a fost înregistrată de băncile din Franța, unde regulile care guvernează piața bancară îngreunează creșterea ratelor la împrumuturi. BNP Paribas și-a redus joi așteptările cu privire la profiturile suplimentare încasate după creșterea dobânzilor.

Cu toate condițiile de piață mai puțin favorabile decât în 2023, băncile europene se așteaptă la un an profitabil, fiind pregătite pentru un nivel de profitabilitate semnificativ mai crescut decât în anii 2010-2021, fiind în plin proces de înlocuire în portofoliul lor a împrumuturilor acordate într-o perioadă în care ratele de dobândă erau la minime istorice.