”Afafata” sau mâncarea ca o luptă | În cea mai populată țară africană, orezul bun doar de dat la pești a ajuns delicatesă

• Creșterea costului vieții se simte mai dur și cu mai multe sacrificii în țările lumii în care viața era dificilă chiar și înainte de noul val inflaționist din ultimii 2-3 ani.
• În nordul Nigeriei, cea mai populată țară din Africa și a 6-a din lume, oamenii, rămași fără banalele boabe de orez care reprezintă hrana lor obișnuită, au trecut la orezul de calitate atât de slabă, încât nici măcar morarii nu le acceptă pentru fabricarea sortimentelor mai ieftine de făină, ajungând, în general, hrană pentru pești, scrie BBC.
• Situația este acum complicată și pentru cei care au ferme piscicole: din cauză că orezul prost este acum cumpărat de oameni, costurile de creștere a peștilor s-au mărit semnificativ.

Afafata

Boabele de orez pe care oamenii le aruncau, în cel mai bun caz la pești, se numesc în limba hausa, cea mai vorbită limbă din nordul Nigeriei, ”afafata”. Într-o traducere liberă, cuvântul înseamnă ”luptă”: operațiunea de a le găti și, apoi, de a le mânca, este realmente o luptă, pentru că boabele sunt nu doar extrem de tari, fără să se înmoaie îndeajuns la fiert, ci și rele la gust.

”Acum ceva vreme, nimeni nu dădea doi bani pe orezul ăsta. De obicei, îl aruncam la grămadă cu pleava, dar vremurile s-au schimbat”, spune Isah Hamisu, care muncește într-un atelier de prelucrare a orezului din uriașul oraș Kano, din nordul țării, al doilea cel mai mare oraș al țării după Lagos, cu o populație care trece de 10 milioane de oameni în zona metropolitană.

Deși orezul afafata se prezintă ca o îngrămădeală de boabe sparte, murdare și tari, laolaltă cu pietricele și hoaspe, prețul său mai ieftin îl face tot mai atractiv pentru populația sărăcită, permițându-le celor mai sărmani să își asigure o minimă hrană.

Pe de altă parte, proprietara unei fermei piscicole, Fatima Abdullahi, spune că peștilor pe care îi crește ea le place afafata, atâta doar că, din cauză că acest sortiment de orez este acum căutat chiar de oameni, prețul acestuia a crescut foarte mult.

Furtuna perfectă pentru creșterea inflației

Prețurile în Nigeria au crescut în ultimele luni în cel mai rapid ritm cunoscut în ultimii 30 de ani. Pe lângă presiunile globale asupra prețurilor, președintele Bola Tinubu a anulat recent subvenția pentru benzină și motorină. Colac peste pupăză, moneda națională, naira, este într-un lung ciclu de devalorizare, iar toate acestea creează premisele unei inflații galopante.

Astfel, un sac obișnuit de orez de 50 de kg, așa cum se vinde de obicei orezul în piețele din Kano, într-o cantitate care ar hrăni o gospodărie cu 8-10 guri vreme de aproximativ o lună, costă acum 77.000 de naira (aproape 250 de lei). Față de vara trecută, orezul s-a scumpit cu peste 70%, iar sacul de 50 de kg costă semnificativ mai mult decât venitul lunar al celor mai mulți dintre nigerieni.

În atare situație, protestele sunt tot mai frecvente. La începutul acestei luni, în statul Niger, din centrul Nigeriei (a nu se confunda cu statul suveran Niger, vecinul de la nord al Nigeriei), protestatarii au blocat mai multe drumuri și au fluturat pancarte prin care își exprimau disperarea legată de creșterea prețurilor. Câteva zile mai târziu, a avut loc o demonstrație chiar mai mare la Kano. Guvernatorul statului, Alhaji Abba Kabir Yusuf, nu a putut decât să recunoască faptul că în statul său s-a instalat foametea, adăugând că, desigur, trebuie găsită o soluție.

”Trebuie să mâncăm ceva ca să nu murim.”

Pentru cei mai mulți, soluția, deocamdată, este afafata.

Pentru Hajiya Rabi Isah, afafata este diferența dintre a avea ceva de ronțăit și a muri de foame, pentru că ea nu își poate permite să cumpere pentru copiii săi orez normal:

”Un castron de orez obișnuit costă 4.000 de naira (aproape 13 lei), ceea ce este mult peste posibilitățile mele, îmi pot permite doar afafata, care face 2.500 de naira (8 lei) pentru un castron. Fără afafata, ne-ar fi chiar și mai greu”, a spus ea pentru BBC.

Un castron de orez luat de pe piață este de ajuns să hrănească o familie obișnuită din Kano vreme de o zi.

Și pentru vânzătorii din piața din Kano lucrurile s-au schimbat. Saminu Uba, negustor de orez piața Medile din zona sudică a metropolei Kano, spune că afafata a căpătat o pondere tot mai mare în vânzările lui, lucru la care nu s-ar fi putut gândi acum un an sau doi:

”Cei mai mulți nu își mai permit orezul obișnuit și vin la piață pentru ăsta, ceva mai ieftin, deși are un gust… mai puțin bun”, a spus el pentru BBC.

Unul dintre clienții săi, Hashimu Dahiru, spune că, orice ar fi, oamenii trebuie să găsească noi și noi modalități de adaptare și supraviețuire:

”Costul alimentelor este îngrijorător, în doar două luni prețul la toate s-a dublat. Soțiile noastre își pierd ore întregi încercând să aleagă boabele din mizerie și dintre pietricele înainte de a-l găti, dar chiar și așa nu are un gust tocmai plăcut. Dar trebuie să mâncăm ceva ca să nu murim.”

Un castron de afafata. Sursa foto: Sani Hamisu / BBC.

Politicienii și prostiile lor

Administrația prezidențială a transmis că face tot posibilul pentru a ameliora această situație. Una dintre măsuri a fost distribuirea a peste 100 de tone de cereale – orez, mei și porumb – în speranța că va putea amortiza efectele inflației și va contribui la scăderea prețurilor de pe piață.

În același timp, Bayo Onanuga, un fost cunoscut jurnalist nigerian, actualmente consilier al președintelui Bola Tinubu, a scandalizat lumea spunând recent că Nigeria are încă unul dintre cele mai mici costuri ale vieții din toată Africa.

Totuși, creșterea prețului orezului nu este o problemă nouă.

Predecesorul actualului președinte, Muhammadu Buhari, luase măsura de a interzice importul de orez pentru a încuraja mai mulți fermieri nigerieni să înființeze culturi, însă producătorii locali nu au reușit să răspundă cererii mari de pe piață, iar măsura luată s-a întors împotriva populației înfometate.

Înainte de decizia lui Buhari, piețele din Nigeria erau inundate cu orez din Thailanda, la un preț accesibil pentru cei mai mulți nigerieni.

După preluarea președinției, Bola Tinubu a ridicat restricțiile la importurile de orez, însă acum au apărut alte probleme: penuria de valută străină și devalorizarea dramatică a nairei au făcut ca importurile de orez să devină tot mai scumpe și mai dificil de realizat.

***

• Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite, populația Nigeriei a ajuns în 2021 la 213.401.323 de locuitori, ceea ce corespunde unei densități a populației de 167,5 persoane pe kilometru pătrat.
• Aproximativ 42,5% din populația țării are vârsta de cel mult 14 ani, 19,6% are vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, 30,7% aveau vârsta cuprinsă între 25 și 54 de ani, 4% din populație are între 55 și 64 de ani și doar 3,1% au peste 65 de ani.
• Vârsta medie a populației în 2017 a fost de 18,4 ani.
• Nigeria este cea mai populată țară africană, cu aproximativ 17% din populația continentului, și a șasea țară ca populație din întreaga lume. Totuși, datele demografice legate de numărul real al populației, despre nou-născuți și despre decedați, trebuie luate cu precauție, pentru că este greu de estimat cât sunt de exacte.
• Oficial, rata natalității este de 35,2 nașteri la 1.000 de locuitori, iar rata mortalității este de 9,6 decese la 1.000 de locuitori, ultimele date oficiale fiind din 2017.
• Rata totală de fertilitate în Nigeria este de 5,07 copii născuți pentru fiecare femeie fertilă.
• Între 1990 și 2008, populația Nigeriei a crescut cu 57 milioane de persoane, o rată de creștere de 60% în mai puțin de două decenii.