Închide

În ciuda prețurilor înghețate de Orbán, Ungaria sparge plafonul inflației cu două cifre

Avatar
money, banknote, coin

Fotografie de svecaleksandr249 pe Pixabay

Timp de citire: 3 minute

Datele publicate miercuri de Biroul Central de Statistică de la Budapesta (KSH), în luna mai Ungaria s-a alăturat clubului țărilor din Europa Centrală și de Est care au spart pragul inflației de două cifre, crescând la 10,7% de la an la an. Este cea mai mare inflație înregistrată în ultimii 20 de ani, precedentul record fiind raportat în toamna lui 2001. De asemenea, inflația de bază a depășit chiar și cele mai pesimiste prognoze, ajungând la 12,2%, date care semnalează acumularea unor presiuni subiacente ale prețurilor extrem de puternice, anunță Reuters.

Inflația generală a ajuns, în luna mai, la 10,7% față de anul precedent, depășind previziunile analiștilor care anticipau o creștere de 10,5%, în timp ce inflația de bază a crescut cu aproape două puncte procentuale față de luna precedentă, până la 12,2%.

În întreaga regiune, inflația a crescut brusc de la invadarea Ucrainei de către Rusia, eveniment care a amplificat presiunile deja puternice asupra prețurilor în urma pandemiei de Covid-19. Aceste evoluții au determinat băncile centrale să majoreze brusc ratele dobânzilor.

Polonia, cea mai mare economie a regiunii, a raportat o inflație generală de 13,9% în aprilie, în timp ce creșterea anuală a prețurilor în Cehia a fost de 14,2%. Datele publicate de Institutul Național de Statistică de la București au arătat o inflație de 13,76% în aprilie, în accelerare masivă, cu peste 3,5 puncte procentuale, față de luna anterioară. Bucureștiul și Praga vor publica vineri datele privind inflația din mai, iar Varșovia – miercurea viitoare.

Inflația a crescut la nivel mondial ca urmare a blocajelor care afectează lanțurile de aprovizionare și a prețurilor în creștere la energie și unele alimente. Pe de altă parte, creșterile importante de salarii pe care le-au decis guvernele central-europene, în special în Ungaria și Polonia, alături de măsurile guvernamentale de sprijinire a gospodăriilor în fața creșterii prețurilor agravează provocările la care trebuie să facă față băncile centrale din regiune, pentru a evita spirala inflaționistă.

Banca centrală de la Varșovia este așteptată să anunțe, chiar miercuri, o majorare a ratei dobânzii-cheie cu 75 de puncte de bază, până la 6%.

”Se așteaptă o perioadă prelungită cu inflație crescută. Estimăm un IPC anual mediu de peste 13% în 2022, cu un vârf de 15-20% pe an în trimestrul al 4-lea. Șocul pe mărfuri a fost atât de puternic și larg răspândit, încât inflația va rămâne ridicată chiar și atunci când PIB-ul va reveni aproape de potențialul său de creștere”, arată economiștii de la ING într-o notă despre Polonia.

Cât ar fi fost inflația în Ungaria fără plafonările lui Orbán?

Inflația din Ungaria ar fi crescut și mai mult dacă guvernul condus de Viktor Orbán nu ar fi limitat prețurile la combustibil, facturile la energie și prețurile unor produse alimentare de bază, precum și ratele creditelor ipotecare.

Gergely Suppan, economist la Hungarian Bankholding, apreciază că măsura care limitează prețurile de vânzare cu amănuntul a combustibililor în benzinării la 480 de forinți pe litru, intrată în vigoare în noiembrie 2021, a scăzut inflația generală cu aproximativ 3,6 puncte procentuale.

”Nu suntem încă la finalul problemelor legate de prețurile la alimente; de pildă, procesatorii anunță prețuri în creștere la făină. Acest lucru nu se va concretiza în creșterea prețurilor cu amănuntul la făină, din cauza plafonului de preț, dar se transmite, cu siguranță, în întreaga industrie de panificație”, a spus el.

Suppan a spus că au început să crească și prețurile la carnea de porc, ceea ce va contribui la creșterea prețurilor alimentelor procesate. El a adăugat, totuși, că prețurile globale la gaze și electricitate au început să se calmeze, după vârfurile istorice atinse la scurt timp după decizia lui Vladimir Putin de a invada țara vecină.

Banca centrală a Ungariei a redus la jumătate ritmul creșterii dobânzii-cheie luna trecută, încercând să atingă un echilibru între controlul inflației și sufocarea economiei, printr-o creștere mult prea abruptă a costurilor împrumuturilor.

scroll to top