În ciuda veștilor bune din ultima vreme, șefa FMI avertizează: ”Nu e încă timpul să sărbătorim!”

Şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat joi că datoria mare şi creşterea economică redusă rămân obstacole majore pentru economia globală şi a spus că, deşi s-au făcut progrese notabile în redresarea economică globală, guvernele au devenit prea obişnuite să se împrumute, în timp ce “creşterea anemică” adaugă provocări suplimentare la gestionarea acestor datorii, transmite CNBC, citat de News.ro.

”Încă nu este momentul să sărbătorim. Când analizăm provocările care ne aşteaptă, cea mai mare este creşterea economică redusă şi datoria mare. Aici putem şi trebuie să facem mai mult,”

a spus Georgieva.

În timp ce Georgieva a lăudat eforturile băncilor centrale majore în controlarea inflaţiei, a subliniat că realizările nu au fost universale şi că unele economii continuă să se confrunte cu preţuri ridicate, ceea ce se adaugă la nemulţumirile sociale şi politice.

”Economiile mari au avut succes, dar există şi regiuni unde inflaţia rămâne o problemă. Impactul preţurilor ridicate persistă şi face ca mulţi oameni din multe ţări să se simtă mai rău şi furioşi”,

a spus ea.

Aceste comentarii vin în contextul în care miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale urmează să se întâlnească săptămâna viitoare la Washington, D.C., pentru reuniunile anuale din 2024 ale FMI şi ale Grupului Băncii Mondiale. Ei vor discuta teme precum perspectivele economice globale, eradicarea sărăciei şi tranziţia către energia verde.

Georgieva a avertizat că comerţul internaţional nu va mai fi ”motorul de creştere” de altădată, evidenţiind proliferarea politicilor restrictive în multe economii.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus o serie de tarife punitive împotriva Chinei, acuzând Beijingul de practici comerciale neloiale.

”Ceea ce vedem în Statele Unite, dar şi în alte părţi, sunt presiuni din partea oamenilor care, pe bună dreptate, simt că globalizarea nu a funcţionat pentru ei; locurile lor de muncă au dispărut, comunităţile lor nu au fost sprijinite, şi preocupările legate de securitate — în mare parte cauzate de pandemie şi de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei — au dus priorităţile de securitate naţională în fruntea listei. Toate acestea creează un mediu de neîncredere, iar acum economiile avansate, mai mult decât pieţele emergente, conduc măsurile protecţioniste şi industrialiste”,

a spus ea.

Georgieva a avertizat anterior împotriva unor astfel de restricţii, spunând pentru CNBC, în iunie, că ”dragostea” tot mai mare pentru măsuri restrictive, precum tarifele, dăunează dezvoltării internaţionale.

Joi, ea şi-a reafirmat acest mesaj, insistând că măsurile comerciale ”de retaliere” pot afecta atât pe cei care le implementează, cât şi pe cei vizaţi.

”Sfaturile noastre sunt să analizaţi cu atenţie costurile şi beneficiile şi ce ar putea însemna pe termen mediu. Şi, desigur, ne facem partea noastră calculând costurile şi beneficiile şi arătând cine le suportă, pentru că tarifele sunt de obicei suportate de companiile şi consumatorii din ţara care le introduce”,

a spus ea.

Mai devreme în aceeaşi zi, Georgieva a subliniat tensiunile geopolitice ca fiind unul dintre riscurile majore pentru stabilitatea financiară globală.

”Cu toţii suntem foarte îngrijoraţi de extinderea conflictului din Orientul Mijlociu şi de potenţialul său de a destabiliza economiile regionale şi pieţele globale de petrol şi gaze”,

a spus ea în discursul său inaugural.