În plină criză a energiei, balticii se văd nevoiți să se uite din nou spre vecinul de la est
Cele trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – analizează diferite opțiuni politice și economice pentru a-și crește ponderea importurilor de energie electrică din surse rusești și bieloruse pe piețele lor interne. Totuși, chiar dacă importurile vor crește, este puțin probabil ca aceasta să conducă la scăderea prețurilor, potrivit oficialilor guvernamentali de la Tallinn, citați de radiodifuzorul național eston, Eesti Rahvusringhääling – ERR.
Cu ceva mai mult de un an în urmă, Lituania și-a suspendat importurile de energie electrică din Bielorusia, din cauza punerii în funcțiune a centralei nucleare de la Astravyets, despre care Vilnius-ul a transmis că o consideră nesigură, în lipsa unor asigurări ferme dinspre Minsk. În aceste condiții, capacitatea maximă de import a energiei electrice din surse rusești și bieloruse în Țările Baltice a scăzut cu aproximativ 20%.
Estonia și Letonia s-au alăturat Lituaniei și au redus volumul comerțului cu energie electrică din surse rusești, cerând certificări care să ateste că energia electrică furnizată nu provine de la centrala Astravyets. În condițiile actualei crize a energiei din Europa și ale creșterilor de prețuri pe piețele de profil, cele trei state baltice au început acum să discute despre o posibilă creștere a ponderii energiei electrice importate din Bielorusia și Rusia.
”Putem spune în prezent că am fost în contact cu colegii lituanieni pe această temă, iar acest contact va continua intens în zilele următoare. Discutăm dacă putem deschide puțin robinetul, ca să spunem așa. Dar nu știm încă exact care sunt cifrele, acestea încă se discută”, a declarat purtătorul de cuvânt al operatorului de transport eston al energiei electrice, Elering, Ain Köster, pentru ERR.
Köster a adăugat că s-ar putea ajunge la un acord în zilele următoare, dar o dată concretă este greu de prevăzut.
Atât Köster, cât și adjunctul cancelarului pentru energie al Ministerului Afacerilor Economice și Comunicațiilor, Timo Tatar, au subliniat că mai multă energie electrică rusească pe piața estonă nu va însemna că prețurile vor scădea.
”Este adevărat, am putea ajunge la alocarea de capacitate comercială suplimentară la frontieră, adică deschiderea robinetului. Totuși, nu știm dacă aceasta va fi urmată în realitate de furnizarea de energie electrică din partea rusă. Oricum ar fi, aceasta nu va reprezenta o soluție pentru o scădere semnificativă a prețurilor”, a spus Tatar.
Oficialul a mai spus că prețul energiei electrice este mare peste tot, dar mai ales în țările baltice și Finlanda.
”Situația nu va fi atenuată doar prin creșterea furnizării de energie electrică din țări terțe. Este un factor, care va îmbunătăți puțin aprovizionarea pe piață, dar nu aș îndrăzni să spun că ar normaliza prețurile”, a spus Tătar.
El a adăugat că creșterea prețurilor este cauzată de mai mulți factori, printre care răcirea accentuată a vremii, producția scăzută de energie regenerabilă, prețurile ridicate la combustibilii fosili, precum și prețul certificatelor de carbon.









