Industria de software din România, îngrijorată de taxa digitală anunțată de Comisia Europeană

Reprezentanții industriei de software din România se arată îngrijorați de anunțul Comisiei Europene conform căruia va instaura o nouă taxă digitală, care are scopul de a achita cele 50 miliarde de euro împrumutate de statele UE pentru un fond de redresare post-pandemie, potrivit spotmedia.ro.

Potrivit Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), o astfel de taxă ar trebui să vizeze crearea unor condiții de concurență echitabilă între diferitele companii care activează pe piața europeană, dar, în varianta actuală, dezavantajează companiile europene.

Comunicarea Comisiei Europene, potrivit căreia vor fi vizate sute de companii, marea lor majoritate europene, indică faptul că această măsură va dezavantaja companiile europene în raport cu companii din state terțe sau alte industrii. Menționăm că marea majoritate a companiilor românești și europene au un model de afaceri local, în sensul în care profiturile și veniturile sunt deja impozitate în piața în care au fost realizate. În acest context, introducerea unei noi taxe ar însemna o povară suplimentară pentru aceste companii și ar putea distorsiona competiția. Prin urmare, considerăm că eforturile ar trebui îndreptate spre mai buna colectare a taxelor și impozitelor existente, nu pe impunerea unora noi, iar orice taxă nouă ar trebui să aibă ca obiectiv reducerea dezechilibrelor dintre companiile locale și cele din afara Uniunii Europene, și nu adâncirea lor, se arată în documentul ANIS.

Introducerea unei noi taxe în sarcina companiilor care deja plătesc taxe și impozite la nivel local ar distorsiona puternic piața, cu efecte nefaste pentru economiile naționale, spun reprezentanții industriei.

Potrivit specialiștilor ANIS, sistemul de taxare ar trebui să fie unul cât mai simplu și să invite contribuabilii la conformare voluntară. ANIS susține că efectele unei taxe digitale, așa cum acestea reies din anunțul Comisiei Europene, vor fi contrare intențiilor asumate de Comisia Europeană cu privire la viitorul digital al Europei, în sensul în care vor acționa ca o frână asupra inovării și digitalizării.

Companiile ar trebui să plătească taxe local, acolo unde își desfășoară operațiunile și unde sunt utilizatorii și clienții lor, susține Asociația.

Nu în ultimul rând, introducerea unei taxe digitale pornind de la ideea că doar afacerile digitale s-au dezvoltat în timpul pandemiei, și astfel ar trebui să suporte în mai mare măsură costurile asociate cu aceasta, este una extrem de periculoasă și care nu ia în considerare realitatea, spun specialiștii.

Există și afaceri tradiționale care și-au crescut cifra de afaceri și profiturile în timpul pandemiei, la fel cum există companii digitale care au avut de pierdut.

În final, specialiștii ANIS menționează că noile măsuri fiscale ce vizează abordarea provocărilor ce decurg din digitalizarea economiei ar trebui să aibă în vizor ca bază de impozitare profitul și nu veniturile.

Utilizarea veniturilor nu recunoaște investițiile semnificative care sunt adesea făcute pentru a dezvolta o afacere și faptul că multe companii digitale nu au obținut încă profit.

Acest lucru este deosebit de relevant pentru companiile digitale noi care investesc în inovație.

Majoritatea întreprinderilor, mici și mari, necesită ani pentru a-și recupera costurile de cercetare și dezvoltare și pentru a deveni profitabile (dacă nu eșuează înainte de a ajunge la acest punct – potrivit estimărilor, aproximativ 90% dintre start-up-uri eșuează și doar 40% obțin vreodată profit). Impozitarea întreprinderilor care nu sunt încă profitabile va crește costurile inovației și digitalizării și va împiedica inovarea. Mizăm pe sprijinul României, în calitate de stat membru, în negocierile pe acest subiect prioritar pentru economia românească, având în vedere că, potrivit unui studiu recent derulat de EY România, contribuția economiei digitale la formarea PIB este estimată la 8,6% la nivelul anului 2019. Aportul său poate ajunge până la 16%, dacă avem în vedere digitalizarea din sectoare precum agricultură sau sectorul public, încheie documentul ANIS.