Industriile culturale și creative, devastate de criză, își pun ultimele speranțe în Bruxelles
Sectorul industriilor culturale și creative din Europa au primit în plin șocul provocat de criza COVID-19, mai mult decât orice alt sector de activitate, cu excepția transporturilor aeriene, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță și audit EY, prezentat astăzi Comisiei Europene, într-o reuniune online, prin reprezentantul industriei la nivel european, muzicianul francez Jean-Michel Jarre. Aceștia au solicitat investiții publice și private majore, pentru a evita daunele pe termen lung, posibil ireversibile, relatează cotidianul britanic The Guardian.
Potrivit raportului, veniturile din industrie – incluzând aici producțiile TV, cinema, radio, muzică, piața de carte, artele spectacolului, artele vizuale și industria jocurilor video – au scăzut cu 31,2% anul trecut comparativ cu 2019. Doar sectorul aviației a suferit mai mult din pricina crizei provocate de pandemie, scăzânt cu 31,4% comparativ cu anul anterior. Nici chiar turismul nu a pierdut atât – minus 27% din venituri.
”Cu cât cultura a devenit o resursă mai rară în Europa de astăzi, cu atât mai rău ne purtăm cu ea”, a declarat pionierul francez al muzicii electronice Jean-Michel Jarre, care a prezentat studiul. ”Învățăm valoarea cu adevărat esențială a artei în societatea noastră în cel mai brutal mod cu putință.”
”Epoca de Aur” de dinaintea pandemiei
În 2019, înainte de izbucnirea pandemiei, sectorul cultural și creativ al Europei era în plin avânt, cu o expansiune rapidă, angajând aproximativ 7,6 milioane de oameni, de peste două ori mai mult decât sectoarele telecomunicațiilor și al industriei automotive combinate și cu 700.000 de persoane mai mult decât în 2013, arată raportul realizat de EY.
Cifra de afaceri anuală cumulată de 643 miliarde EUR a crescut cu o medie de 2,6% pe an în ultimii șase ani, reprezentând aproximativ 4,4% din PIB-ul global al UE în 2019, iar profiturile generate s-au cifra la peste 8,6 miliarde EUR.
”Ceea ce s-a întâmplat de atunci sunt consecințele dramatice ale închiderii efective a mii de locații și așezăminte culturale”, a spus coordonatorul studiului, Marc Lhermitte. ”Cultura a fost primul sector care și-a suspendat cele mai multe dintre activități și va fi, probabil, ultimul care se va reporni fără restricții.”
… și prăbușirea
Lhermitte a spus că undele de șoc ale pandemiei de Covid-19 au fost resimțite în întreg sectorul, veniturile prăbușindu-se cu 90% în segmentul artelor spectacolului și cu 76% în industria muzicală. Artele vizuale, piaţa de carte, presa, filmele și televiziunea au înregistrat scăderi între 20% și 40%, în timp ce doar segmentul jocurilor video au reuşit să se păstreze pe plus, cu o creștere de 9% anul trecut.
Chiar și sectoarele care păreau mai protejate, prin consumul cultural de la nivelul gospodăriilor populației, au suferit scăderi accentuate ale veniturilor, a remarcat Lhermitte, în condițiile în care experiențele reale, fizice, precum spectacolele live, expozițiile sau proiecțiile de film, dar și vânzările de bunuri conexe, au fost motoare semnificative de creştere pentru multe modele de business cultural. În aceste condiții, costurile de producție și distribuție au devenit imposibil de susținut doar prin consumul în intimitatea gospodăriilor.
Creșterea consumului pe suporturi digitale nu a reușit să compenseze pierderea veniturilor generate de vânzările fizice și de organizarea de evenimente, a spus Lhermitte. Astfel, vânzările fizice din industria muzicală au scăzut cu 35%, în vreme ce veniturile pe suporturi digitale au crescut doar cu 8%. Din această perspectivă, industria cinematografică europeană a avut cel mai mult de suferit: cinematografele europene estimează pierderi de aproximativ 75% din venituri față de anul precedent.
Veniturile din drepturi de autor colectate de către organizațiile de profil au scăzut cu 35% în 2020, se arată în raport, ceea ce înseamnă că mulți vor suferi în mod inevitabil o scădere bruscă a veniturilor în următorii doi ani, chiar dacă industria și-ar reveni în 2021.
Lhermitte a mai spus că închiderea cinematografelor, teatrelor, sălilor și spațiilor de spectacole și muzeelor, precum și anularea festivalurilor de pe timpul verii, vitale în special pentru expunerea către public a tinerilor artiști, a fost ”o lovitură fatală” care va fi resimțită mulți ani de aici înainte.
Fără o reluare rapidă a producției și distribuției offline și a evenimentelor live, investițiile în noi proiecte riscă să se prăbușească cu totul, se spune în raport, avertizând că, deși unele spații s-au redeschis de curând, 46% dintre respondenții unui sondaj recent au declarat că nu s-ar simți confortabil să meargă la un concert în următoarele câteva luni, iar 21% au spus că ar avea nevoie chiar de câțiva ani.
Între timp, deoarece mai mult de 90% din operatorii din sectorul cultural și creativ sunt autori și artiști independenți sau companii independente mici sau mijlocii, migrarea spre online a creat ”riscul real ca relația dezechilibrată, de subordonare, faţă de marile platformele tehnologice globale” să le pună în pericol viitorul pe termen mediu şi lung.
Raportul mai notează că este vital ca UE și statele membre să acorde finanțare publică și să încurajeze investițiile private în redresarea industriilor creative și culturale, ”într-o măsură care să îi reflectă ponderea și importanța în viața noastră, a tuturor”.
”Sectorul creativ al Europei nu a cunoscut niciodată o asemenea prăbușire economică în trecut, iar efectele sale profunde vor fi resimțite pe parcursul următorului deceniu”, se arată în raport.
J.-M. Jarre: 2% din fondul de redresare – pentru sectorul cultural și creativ
Jean-Michel Jarre, însoțit de o serie de reprezentanți ai industriei culturale europene, a încercat să-i convingă pe reprezentanții Comisiei Europene, în cadrul unor sesiuni online pe Zoom. Din partea Bruxelles-ului au participat, trei vicepreședinți ai Comisiei, precum și comisarii Thierry Breton (piața internă), Nicolas Schmit (ocupare și drepturi sociale) și Paolo Gentiloni (economie).
Artiștii au spus că își doresc fonduri de sprijin în cuantum de 2% din Mecanismul de Redresare și Reziliență, care totalizează 750 de miliarde de euro, adică o sumă de 15 miliarde, potrivit ziarului francez Le Monde.
”Pe lângă finanțarea în sine, este nevoie de un cadru legal solid care să garanteze o remunerație echitabilă pentru creatori și pentru partenerii lor de afaceri”, a spus în cadrul discuţiilor Jean-Noël Tronc, preşedintele Grupului European al Societăților de Autori și Compozitori (GESAC), referindu-se la punerea în aplicare a directivei europene privind drepturile de autor.









