Inflația în zona euro, la noi recorduri. ECB pregătește prima creștere a dobânzilor din ultimii 11 ani

Datele Biroului European de Statistică, publicate vineri dimineața, arată că inflația din zona euro a atins un nou record în iunie, ajungând până la 8,6% în ritm anual. Anunțul vine chiar înainte ca Banca Centrală Europeană (BCE) să opereze prima creștere a ratei dobânzii de politică monetară în zona euro din ultimii 11 ani, anunță agenția Reuters, citată de CNBC.

Cifrele preliminare care arată inflația ajungând la 8,6% în luna iunie sunt mai severe decât așteptările anunțate de un sondaj realizat de Reuters printre economiști, care anticipau o inflație de 8,4%. Chiar și așa, datele ar fi arătat o accelerare a creșterii prețurilor în zona euro, după ce inflația anualizată în luna mai fusese de 8,1%.

La începutul acestei săptămâni, Germania a surprins piețele raportând o scădere de 0,5 puncte procentuale a inflației de la o lună la alta. Experții notau că acest lucru surprinzător s-a datorat intrării în vigoare a unor noi subvenții guvernamentale menite să diminueze impactul prețurilor mai mari la energie în special pentru populația vulnerabilă, adăugând că creșterea ratei inflației nu este nici pe departe la final.

Atât Franța, cât și Spania au înregistrat noi recorduri de inflație în iunie. De pildă, în Spania inflația a depășit pragul de 10% pentru prima dată din 1985, potrivit Reuters.

Baletul BCE între creșterea dobânzilor și riscurile de recesiune

Banca Centrală Europeană, prin vocea președintei Christine Lagarde, a promis de mai multe ori că va face tot posibilul pentru a potoli inflația. Decidenții de la Frankfurt urmează să se întrunească la sfârșitul lunii iulie pentru a anunța o primă creștere a ratelor dobânzilor din ultimii 11 ani. Este destul de clar că în ședința din septembrie BCE va mai opera o nouă creștere, ceea ce ar putea însemna că ratele ar putea reveni pe un teritoriu pozitiv în acest an. Ratele dobânzilor BCE sunt rate negative încă din 2014.

La o conferință la care a participat în această săptămână în Portugalia, Christine Lagarde, a dat noi semnale privind creșterea dobânzilor, chiar și după septembrie:

”Dacă perspectivele inflației nu se îmbunătățesc, am putea avea suficiente motive să ne mișcăm mai repede”, a spus Lagarde.

Cu toate acestea, se ridică tot mai multe întrebări cu privire la viitorul politicii monetare în zona euro, pe fondul temerilor de recesiune în lunile următoare. Dacă BCE ar crește ratele rapid, această mișcare ar putea pune și mai multe bețe în roate creșterii economice, într-un moment în care deja se manifestă o decelerare a acesteia.

Practic, mulți analiști se întreabă nu dacă va apărea recesiunea, ci doar când se va întâmpla asta: încă din acest an sau doar din 2023?

Analiștii de la Berenberg prognozează o recesiune în zona euro în 2023, cu o contracție a PIB-ului de 0,8%.

Cu toate acestea, presiunile economice cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia – în special asupra securității energetice și alimentare – ar putea împinge economia zonei euro în recesiune mai devreme decât se aștepta anterior.

Până acum, oficialii europeni au evitat să vorbească despre o recesiune:

”Ne așteptăm în continuare la rate de creștere pozitive, mai ales grație măsurilor de amortizare luate de guvernele naționale împotriva pierderii ritmului de creștere”, a declarat Lagarde la începutul acestei săptămâni.

BCE a prognozat în iunie o creștere a PIB-ului regiunii de 2,8%, anul acesta, însă o nouă prognoză actualizată este așteptată pentru luna septembrie.

Dincolo de aceste declarații optimiste, decidenții de la Frankfurt sunt conștienți de faptul că încetinirea economică reprezintă un risc major pe care trebuie să-l monitorizeze cu atenție sporită. Philip Lane, economistul șef al BCE, a declarat că vigilența trebuie menținută la cote maxime în următoarele luni:

”Dincolo de toate incertitudinile, trebuie să gestionăm două riscuri mari și late. Primul este dat de forțele pieței care ar putea să mențină inflația ridicată mai mult timp decât ne-am fi așteptat. Al doilea este riscul încetinirii economiei, care, este adevărat, ar reduce presiunea inflaționistă. Între acestea două, echilibrul este fin de tot”, a declarat Lane marți, într-un interviu acordat jurnaliste Annette Weisbach de la CNBC.