Inteligența artificială poate debloca până la 320 miliarde € pentru comerțul cu amănuntul european

Un nou raport prezintă în detaliu modul în care inteligența artificială ar putea genera „240-320 miliarde” pentru sectorul european al comerțului cu amănuntul pe o perioadă de cinci ani, sectorul produselor nealimentare înregistrând cele mai mari creșteri, potrivit Fashion United.

Inteligența artificială nu mai este o tendință a viitorului, ci o forță activă care remodelează lanțul valoric al comerțului cu amănuntul european. Un raport realizat în colaborare, intitulat „Rewiring retail in Europe: The AI imperative” (Reorganizarea comerțului cu amănuntul în Europa: imperativul IA), publicat săptămâna trecută de asociația europeană a comerțului cu amănuntul EuroCommerce și de firma globală de consultanță în management McKinsey & Company, relevă că transformarea completă bazată pe AI ar putea genera o valoare economică cuprinsă între 240 de miliarde și 320 de miliarde de euro în sectorul european al comerțului cu amănuntul în următorii cinci ani.

Cercetarea indică faptul că implementarea acestor tehnologii la scară largă poate genera o îmbunătățire generală a veniturilor cu 4 până la 10%. Această creștere este determinată de o combinație între creșterea veniturilor, îmbunătățirea marjelor și productivitatea operațională sporită. În ciuda potențialului comercial semnificativ, un sondaj realizat în martie 2026 în rândul a 36 de directori din sectorul comerțului cu amănuntul a constatat că doar 15% din investițiile actuale în AI sunt direcționate către domeniul comercial, o parte disproporționată fiind încă alocată funcțiilor de marketing și de suport.

Sectorul modei și al frumuseții se pregătește pentru cel mai mare potențial de creștere financiară

Potențialul substanțial de creștere pentru companiile din domeniul modei și al frumuseții provine din complexitățile inerente ale industriei, inclusiv marjele EBITDA structural mai ridicate, varietatea mare a sortimentelor, modelele volatile ale cererii și dorința intensă a consumatorilor de personalizare. Macro-domeniul comercial al merchandisingului prezintă cel mai mare potențial de impact, unde achizițiile pot genera o îmbunătățire a EBITDA de 1 până la 2%, iar merchandisingul poate adăuga încă 2 până la 4% prin stabilirea automată a prețurilor, promoții optimizate și planificarea predictivă a sortimentelor.

La scară largă, transformarea end-to-end bazată pe inteligența artificială poate genera o îmbunătățire generală a EBITDA de 4 până la 10% la nivelul întreprinderilor europene de retail.

Aplicațiile din lumea reală arată îmbunătățiri tangibile ale marjei

Mai mulți actori majori din industria modei europene au integrat deja cu succes algoritmi avansați în modelele lor operaționale de bază. Grupul spaniol de modă Inditex, compania-mamă a mărcii de îmbrăcăminte Zara, utilizează o platformă internă de AI pentru a identifica tendințele emergente ale consumatorilor cu 3 până la 4 săptămâni mai repede decât metodele tradiționale de prognozare manuală. Sistemul optimizează alocarea și reaprovizionarea stocurilor locale, accelerând direct ratele de vânzare la preț întreg și disponibilitatea generală a articolelor.

În mod similar, platforma de comerț electronic Zalando, cu sediul în Germania, a integrat AI analitică și generativă pentru a îmbunătăți atât experiențele clienților din partea de front-end, cât și procesele din lanțul de aprovizionare din partea de back-end.

Cerințele de capital impun investiții disciplinate în tehnologie

Pentru a valorifica creșterea financiară prognozată este nevoie de un capital angajat substanțial și de o abordare riguroasă a rentabilității investițiilor în tehnologie. Raportul subliniază că întreprinderile ar trebui să prevadă investiții cuprinse între 1 și 2 la sută din veniturile totale, destinate în mod specific inteligenței artificiale și bazelor de date care stau la baza acesteia.

Aceste cheltuieli de capital și cheltuieli operaționale sunt necesare pe lângă bugetele tehnologice existente, care consumă de obicei între 1,5 și 3,0 la sută din venituri pentru sistemele vechi și transformarea digitală în curs. Reflectând natura complexă a lanțurilor de aprovizionare din industria modei și o puternică dorință de modernizare, retailerii de produse textile vizează, în medie, investiții mai mari, de 1,5–2,0% din venituri, comparativ cu sectorul alimentar, caracterizat de marje mai reduse, care alocă 0,5–1,0% din venituri infrastructurii de AI.