Surpriză de proporții: Estonia pune frână sancțiunilor împotriva Rusiei. Care este explicația?

Tallinn-ul a fost, încă de la începutul războiului declanșat de Rusia prin invadarea Ucrainei, una dintre capitalele europene cele mai vocale în susținerea Ucrainei. Cu atât mai mare ar părea surpriza la aflarea veștii că Estonia a cerut Bruxellesului să lase în afara noului pachet de sancțiuni o companie rusă. Explicația constă în faptul că respectiva companie rusească aprovizionează o uzină strategică din Estonia, transmite radiodifuzorul public din Estonia, ERR, în ediția sa online. Paradoxul spune multe despre cât de greu îi este Europei să rupă, peste noapte, dependențele industriale construite în decenii.

Potrivit sursei citate, ambasadorii statelor membre au convenit miercuri, 7 octombrie, în cadrul COREPER II, asupra noului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Lista convenită cuprinde 743 de persoane și 826 de companii asociate complexului militar-industrial rus. Este cea mai amplă extindere a listei de sancțiuni din istoria Uniunii Europene.

Deocamdată, ambasadorii statelor membre au convenit asupra noului pachet de sancțiuni în cadrul COREPER II, însă acesta nu a fost încă adoptat formal de Consiliul UE.

În cadrul discuțiilor, Estonia a făcut ceva ce, la prima vedere, pare aproape de neconceput: a cerut celorlalți ambasadori ai Uniunii Europene ca o companie rusă să nu fie inclusă în acest cel de-al 22-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.

Chiar și așa, Estonia rămâne unul dintre cele mai ferme state europene în sprijinul Ucrainei și în favoarea menținerii și extinderii sancțiunilor împotriva Kremlin-ului. Atâta doar că, de data asta, motivul este însă unul foarte concret și pragmatic: compania rusă furnizează materii prime strategice către NPM Silmet, o instalație industrială din nord-estul Estoniei care joacă un rol important în încercarea Europei de a-și construi propriul lanț de aprovizionare cu pământuri rare.

Explicația oferită de reprezentantul Tallinn-ului la Bruxelles este însă suficient de limpede: furnizorul rus asigură materiale considerate strategice pentru Europa.

”Da, am cerut eliminarea unei companii ruse și a unei persoane asociate cu aceasta dintre cele aproape 1.600 de persoane și companii de pe lista de sancțiuni aprobată de ambasadorii statelor membre COREPER II până în prezent”,

a confirmat, pentru ERR, Kerstin Lepik, ofițera de presă a misiunii Estoniei la Bruxelles.

Nici autoritățile estone, nici sursele de la Bruxelles nu au făcut public numele firmei rusești aflată în cauză.

Surse citate de ediția ucraineană a Radio Europa Liberă susțin că este vorba despre Uzinele de Magneziu din Solikamsk (Solikamsk Magnesium Works – OAO SMZ), un mare producător rus de magneziu, titan și compuși ai metalelor din grupa pământurilor rare.

Regimul de sancțiuni vs. autonomia strategică

În ultimii ani, Uniunea Europeană a vorbit tot mai mult despre ”autonomie strategică” și despre necesitatea reducerii dependenței de China și Rusia pentru materiile prime critice, iar pământurile rare se află chiar în centrul acestei strategii.

Pământurile rare sunt esențiale pentru fabricarea magneților permanenți utilizați în motoarele automobilelor electrice, turbinele eoliene, electronică, industria aerospațială și numeroase aplicații de înaltă tehnologie.

Marea problemă a Europei este că nu poate să își construiască instantaneu alternative la lanțurile de aprovizionare existente, iar compania estonă Silmet este un exemplu aproape perfect al acestei contradicții.

Silmet, un mic laborator al geopoliticii economice europene

Uzina estonă este situată în orașul Sillamäe și este operată de grupul canadian Neo Performance Materials. Aceasta are o tradiție de decenii în procesarea pământurilor rare și reprezintă una dintre puținele capacități europene de acest tip. Compania investește în extinderea producției și în procesarea unor pământuri rare grele, precum disprosiul și terbiul — materiale importante pentru fabricarea de magneți performanți.

Pentru ca această uzină europeană să funcționeze este nevoie, în primul și în primul rând, de materie primă, iar o bună parte a acesteia vine încă din Rusia, fără ca alternativele de aprovizionare să fie viabile și demne de încredere.

În cazul Silmet, întreruperea imediată a importurilor, prin sancționarea companiilor rusești care îi furnizează materiile prime, ar putea însemna nu doar pierderi pentru o companie estonă oarecare, ci, mai mult, o problemă pentru un sector industrial european strategic, pe care Bruxelles-ul tocmai încearcă să îl dezvolte.

Așadar – cel puțin în cazul de față – pentru a elimina dependența Europei de Rusia, este nevoie uneori ca această dependență să fie menținută temporar.

Pentru moment, Tallinn-ul susține că Silmet caută deja surse alternative și că situația urmează să fie reevaluată. Astfel, potrivit explicațiilor oferite de partea estonă, includerea companiei rusești în cauză pe lista de sancțiuni ar putea fi reconsiderată anul viitor.

Ce conține al 22-lea pachet de sancțiuni?

Potrivit ediției crimeene a Radio Europa Liberă, toate companiile care vor fi adăugate pe lista de sancțiuni din acest nou pachet fac parte din lista de companii care formează așa-numitul complex militar-industrial al Rusiei, întocmită de guvernul rus, care pot primi subvenții de stat pe baza acesteia.

Persoanele incluse pe lista de sancțiuni sunt manageri de diverse niveluri ai companiilor care, potrivit UE, sprijină complexul militar-industrial rus.

Printre companiile ai căror manageri au fost incluși în proiectul inițial de listă se numără companii din flota de nave de război și submarine, industria de rachete și spațială, producția de echipamente de aviație și motoare de aeronave, industria de artilerie, industria vehiculelor militare, radioelectronică, sisteme de navigație și semiconductori, precum și industria chimică și structuri legate de muniții.

Un alt grup de companii sancționate este alcătuit din companii legate de flota de submarine rusă. Lista inițială îi includea, printre alții, pe Mihail Budnicenko, șeful Sevmaș, Igor Vilnit, directorul general al Biroului Central de Proiectare pentru Inginerie Navală ”Rubin” din Kazan și șefii Șantierelor Navale ale Amiralității, ai Centrului de Reparații Navale Zvyozdochka și altor câteva întreprinderi importante ale complexului militar-industrial rus.

Proiectul a inclus, de asemenea, șefii Corporației de Rachete și Spațiu și ai Corporației Ruse pentru Echipamente și Sisteme Informatice ale Industriei de Rachete și Spațiu, șefii unităților structurale ale Complexului de Producție a Motoarelor din Kazan, Motovilihinsky Zavod și KamAZ, precum și șefii mai multor întreprinderi de radioelectronică și chimie.

Ambasadorii UE au convenit separat asupra sancțiunilor împotriva a 77 de persoane care au fost alese recent în Duma de Stat ca reprezentanți ai teritoriilor ocupate ale Ucrainei.

A doua decizie a extins sancțiunile UE pentru proliferarea și utilizarea armelor chimice. În cadrul acestui regim de sancțiuni, restricțiile se aplică la 31 de persoane și șase organizații.

Listele de sancțiuni vor fi acum trimise miniștrilor de Externe ai statelor membre pentru aprobare finală. Se preconizează că noile sancțiuni vor intra în vigoare în următoarele zile.

În urma finalizării procedurii formale din cadrul Consiliului UE și a publicării legislației relevante în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, noile sancțiuni individuale vor prevedea înghețarea activelor situate în UE și interzicerea punerii la dispoziția persoanelor și entităților supuse sancțiunilor a fondurilor sau resurselor economice. De asemenea, persoanelor fizice li se va interzice intrarea sau tranzitarea teritoriului Uniunii Europene.