Inteligența artificială redefinește modul în care sunt percepute clădirile și orașele

Inteligența artificială începe să aibă un impact vizibil asupra pieței imobiliare, influențând nu doar modul în care sunt operate clădirile, ci și criteriile după care acestea sunt evaluate, închiriate sau tranzacționate. De la birouri și spații comerciale, până la logistică și dezvoltare urbană, AI accelerează o tranziție structurală în care flexibilitatea, infrastructura și capacitatea de adaptare devin factori-cheie, arată datele raportului ”Impactul AI asupra pieței imobiliare” realizat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield.

Raportul analizează evoluția AI asupra claselor de active comerciale – birouri, spații industriale și de retail, precum și asupra orașelor.

Pentru piața de birouri, inteligența artificială începe să producă schimbări structurale în modul în care companiile creează valoare, cu efecte directe asupra cererii și utilizării spațiilor de birouri.

Dacă în ciclurile anterioare multe clădiri erau proiectate pentru un „chiriaș mediu”, cu cerințe relativ similare, adoptarea AI în ritmuri diferite și impactul asupra modului de lucru conduc la o fragmentare mult mai mare a nevoilor ocupaționale.

Unele companii își consolidează prezența fizică, punând accent pe colaborare, experiența clienților și interacțiuni cu valoare adăugată ridicată. Altele își reproiectează activitatea pentru modele de lucru descentralizate sau prioritizează flexibilitatea și controlul costurilor. În paralel, anumite organizații necesită niveluri ridicate de securitate digitală, infrastructură IT și captare de date, în timp ce altele au cerințe tehnice mai reduse. Rezultatul nu este un nou birou, ci o diversificare mult mai mare a cerințelor.

Pentru piața de birouri din România, această tranziție se reflectă într-o cerere tot mai orientată spre calitate și funcționalitate, mai degrabă decât spre volum. Clădirile performante sunt evaluate tot mai mult prin capacitatea lor de a susține interacțiuni de înaltă valoare – prin spații de colaborare eficiente, infrastructură digitală robustă și condiții care favorizează decizii rapide și bine fundamentate.

În același timp, AI accentuează diferențierea la nivel de piață și de clădiri. Activele și locațiile din România care sunt ancorate în funcțiuni cu valoare adăugată ridicată, decizie complexă și relaționare cu clienții tind să fie mai reziliente pe termen mediu și lung. În schimb, clădirile concepute pentru activități standardizate și repetitive pot fi mai expuse riscurilor structurale generate de automatizare. Această dinamică mută atenția investitorilor și ocupanților de la întrebarea ”cât spațiu este necesar” la ”ce tip de spațiu susține cel mai bine modelul de business”.

Pe termen lung, competitivitatea pieței de birouri din România va fi tot mai strâns legată de capacitatea activelor de a susține modele de lucru adaptive, infrastructură digitală credibilă și o diversitate de utilizări. Într-un context în care cerințele chiriașilor devin mai specializate, iar diferențele dintre produse se adâncesc, clădirile care pot răspunde unei game largi de nevoi vor avea un avantaj clar în atragerea și retenția cererii.

În sectorul de retail, AI contribuie la o redefinire a magazinelor fizice. Acestea nu mai sunt percepute exclusiv ca puncte de vânzare, ci ca parte a unui ecosistem mai larg, care integrează experiența de brand, serviciile, logistica și relația cu clientul.

Personalizarea, reducerea timpilor de așteptare și o gestionare mai eficientă a stocurilor și retururilor cresc atractivitatea anumitor locații și formate. În acest context, spațiile comerciale care pot susține mai multe funcțiuni – experiență, servicii, livrare sau retur – devin mai relevante, în timp ce formatele rigide își pierd din atractivitate.

AI accelerează transformarea spațiilor logistice și industriale în centre dinamice, capabile să răspundă rapid schimbărilor de cerere. Depozitele nu mai funcționează doar ca spații de stocare, ci ca noduri inteligente, care redistribuie marfa în timp real și susțin lanțuri de aprovizionare mai eficiente și mai reziliente.

Această evoluție crește importanța amplasării, a accesului la infrastructură și a specificațiilor tehnice ale clădirilor. Spațiile care pot susține automatizarea, consumuri energetice mai ridicate și fluxuri operaționale intense sunt mai bine poziționate pe termen lung.

La nivel urban, AI accentuează diferențele dintre orașe și zone. Accesul la energie, infrastructură digitală, mobilitate și rapiditatea proceselor administrative devin avantaje competitive reale.

Zonele urbane capabile să integreze aceste elemente vor atrage mai ușor investiții, inclusiv în real estate.

În acest context, piața imobiliară nu mai poate fi analizată izolat de strategia de dezvoltare a orașelor, iar colaborarea dintre sectorul public și cel privat devine esențială.

„Inteligența artificială nu schimbă doar modul în care sunt operate clădirile, ci și logica de bază a cererii de pe piața imobiliară. Vedem o polarizare tot mai clară între activele care pot fi adaptate noilor cerințe – flexibilitate, infrastructură, conectivitate – și cele care rămân ancorate în modele depășite. Pentru proprietari, chiriași și investitori, capacitatea de adaptare va fi un criteriu decisiv în următorii ani. Pentru piața imobiliară din România, AI reprezintă un catalizator al schimbării, nu o tendință izolată. Clădirile și proiectele care vor reuși să integreze aceste transformări vor beneficia de o poziționare mai bună pe termen lung, într-o piață din ce în ce mai selectivă”,

a declarat Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox.