Lobby-ul în UE trece în continuare pe sub radarul instituțiilor

Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor europene, un raport al Curții de Conturi a Uniunii evidențiază câteva slăbiciuni ale instituției parlamentare în fața activităților de lobby. Potrivit raportului, există numeroase domenii-cheie în care lobby-ul parlamentarilor UE poate încă „scăpa sub radar”, iar lipsa mecanismelor de transparență ar putea duce la o influență nejustificată, la concurență neloială și chiar corupție.

Acest raport vine în urma „Qatargate”, scandalul de lobby care a afectat grav reputația instituției.

În raportul său, Curtea de Conturi a UE a denunțat miercuri seară „punctele oarbe” ale instituțiilor europene în ceea ce privește transparența asupra lobbyiștilor.

Potrivit RFI, un număr de circa 12.500 de persoane și entități apar în „Registrul de transparență al UE” care înregistrează activitățile de lobby pe lângă Comisie, Consiliu și Parlamentul European. Înscrierea în registru este opțională pentru lobbiști, dar oficialii sunt obligați să raporteze orice întâlnire de acest fel.

Totuși, există diferite portițe de scăpare. De exemplu, lobbyiștii sunt obligați să înregistreze doar anumite întâlniri și activități programate, când multe întâlniri sunt, de fapt, mai mult sau mai puțin spontane. De asemenea, nu sunt obligatoriu de declarat convorbirile telefonice sau schimburile de email-uri.

Apoi, raportările sunt obligatorii pentru personalul de rang înalt, în timp de funcționarii de la niveluri mai joase pot trece pe sub radar.

Un caz concret a fost cel în care un ONG identificat în scandalul „Qatargate” nu a fost înregistrat, dar a co-găzduit o conferință la Parlamentul European în iunie 2022.

Raportul evidențiază că doar șase persoane sau entități au fost scoase din registru în urma unei investigații și doar uneia singure i-a fost interzis să se reînregistreze.

Potrivit Curții de Conturi, controalele sunt în mare parte ineficiente, iar ONG-urile finanțate de terți nu-și dezvăluie sursele lor de finanțare, declarând că își reprezintă propriile interese.

Curtea de Conturi precizează însă că lobby-ul este un instrument democratic esențial care permite organizațiilor și indivizilor să ofere contribuții pentru politici și luarea deciziilor.

Cu toate acestea, fără mecanisme de transparență, aceasta poate duce la influență nejustificată, concurență neloială și chiar corupție. Cazuri, precum Qatargate sau, mai recent, scandalul influenței rusești, așa-numitul Russiagate, afectează încrederea publicului în instituțiile europene, fiind un semn de rău augur înainte de alegeri.