Lui Musk nu i-au murit lăudătorii. Președintele kîrgîz: ”Oamenii nu mai au nevoie de «libertate»”

, , , ,
Autor:    -  
A northern mockingbird perches on a barbed wire fence.
Fotografie de Joshua J. Cotten pe Unsplash

Timp de citire: 2 minute

Președintele kîrgîz, Sadîr Japarov, s-a declarat favorabil propunerii lui Elon Musk de a închide postul de radio cu finanțare publică americană ”Europa Liberă” – Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) – al cărei ediție locală, una dintre cele mai populare instituții de presă din Kîrgîzstan, se află de mai mult timp în vizorul autorităților, transmite agenția France-Presse, citată de Agerpres.

”Donald Trump și Elon Musk vor să pună capăt irosirii fără sens a banului american și ei au perfectă dreptate”,

a declarat luni seara președintele kîrgîz Sadîr Japarov, într-un interviu pentru agenția de presă Kabar.

Duminică, Elon Musk a îndemnat la ”închiderea” Radio Free Europe și Voice of America, două instituții publice de presă americane, în timp ce liderul american Donald Trump a cerut vineri suprimarea Agenției americane pentru dezvoltare internațională (USAID), care finanțează proiecte în întreaga lume, inclusiv în Kîrgîzstan.

”Oamenii nu mai au nevoie de știri de la Azattyk”,

a continuat Japarov, îndemnând la ”susținerea deciziilor lui Trump și Musk”.

”Azattyk” este numele ediției locale a Europei Libere, însemnând ”libertate” în limba kîrgîză.»

Azattyk este cea mai populară instituție de presă din țara cu circa 7 milioane de locuitori, având aproximativ 2,5 milioane de abonați pe Instagram și 2,3 milioane pe YouTube.

Japarov este un obișnuit al declarațiilor împotriva Azattyk, pe care o acuză de ”dezinformare”, iar autoritățile kîrgîze au încercat deja să interzică instituția de presă în 2022 și 2023.

Fondată în timpul Războiului Rece pentru a contracara influența comunismului și a difuza în țările lipsite de presă liberă, RFE/RL rămâne interzisă în unele țări din fosta Uniune Sovietică.

În Asia Centrală, unde libertatea de expresie rămâne încorsetată, Kîrgîzstanul a apărut multă vreme ca o excepție, cu un relativ pluralism mediatic și politic.

ONG-urile locale denunță însă arestări de jurnaliști și presiuni în creștere împotriva presei, acuzații respinse de guvern. Kîrgîzstanul, aliat al Rusiei și apropiat al Chinei, a căzut astfel pe locul 120 în clasamentul organizației ”Reporteri fără Frontiere” privind libertatea presei.

Kîrgîzstanul rămâne una dintre țările cele mai sărace din spațiul post-sovietic și are nevoie de ajutor din partea USAID, care să reducă povara ce apasă pe stat pentru finanțarea proiectelor în educație, agricultură și sănătate, mai notează sursa citată.


Google News  Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe Google News!