Mesaj controversat | Cu ochii la Crimeea, MAE uită de teritoriile românești luate cu japca

România nu recunoaşte legitimitatea alegerilor pentru Duma de Stat a Federaţiei Ruse organizate, duminică, în Crimeea, şi reafirmă sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei (!!!), informează Ministerul Afacerilor Externe. 

Sub presiunea aderării la NATO și Uniunea Europeană, România a semnat un tratat de vecinătate considerat rușinos de către o bună parte a istoricilor români, prin care fostele ținuturi românești din Bucovina de Nord, Ținutul Herței și Bugeac au fost recunoscute ca parte integrantă a Ucrainei, deși acestea au fost confiscate arbitrar în urma pactului nazisto-sovietic de tristă amintire Ribbentrop-Molotov, semnat în 23 august 1939.

Pe 23 august 1939, acum opt decenii, cele două mari puteri dictatoriale ale Europei, Germania Nazistă şi Rusia Sovietică, încheiau un pact secret de neagresiune, dar şi de împărţire a Europei. Deşi Stalin tratase anterior cu Anglia şi Franţa, şi-a dat seama că numai Hitler îi va satisface setea de cucerire şi pretenţiile teritoriale asupra ţărilor baltice, a României, Poloniei, dar şi a Finlandei. Pactul a fost semnat la Moscova între şeful guvernului sovietic, dar în acelaşi timp şi ministru de Externe, Viaceslav Molotov, şi ministrul de Externe al Germanie Naziste, Joachim von Ribbentrop.

Actul a fost semnat în prezenţa lui Stalin şi a rămas cunoscut în istorie drept Pactul Ribbentrop-Molotov, unul dintre cele mai infame acţiuni diplomatice îndreptate împotriva naţionalităţilor şi statelor est şi central europene. De pe urma lui au avut de suferit Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda şi România. Pentru ţara noastră a înseamnat pierderea Basarabiei, cu ştirea nemţilor, dar şi raptul abuziv al Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa, printr-un artificiu diplomatic. Totodată, pretenţiile Rusiei pe seama României l-au convins pe Hitler să atace URSS, doi ani mai târziu.

Sursa citată aminteşte că România nu recunoaşte nici “anexarea ilegală” a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă.

Poziționându-se evident de partea ucraineană în conflictul cu Rusia, MAE notează “cu regret” că Federaţia Rusă a deschis secţii de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, “în pofida poziţiei clare, contrare, a autorităţilor constituţionale de la Chişinău, fapt ce contravine suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.