#metoo, varianta baltică. Schimbarea la față a armatei estone

Când subofițerul de clasa a III-a Maria Tõkke s-a hotărât să se alăture Forțelor de Apărare Estone (Eesti Kaitsevägi – EK), în ianuarie 2019, anunțul a stârnit un interes special în rândul prietenilor ei de sex masculin. ”Au fost foarte surprinși de decizia mea și au spus că sunt nebună să fac un asemenea pas. Spuneau că femeile nu sunt făcute pentru armată. Și-au schimbat repede părerea după ce au văzut cât de bine mă descurc”, spune ea.

„Majoritatea prietenelor mele cred că în armată este foarte cool”, mai spune ea.

CS Monitor pune decizia Mariei în context. Subofițerul Maria Tõkke face parte dintr-un număr tot mai mare de tinere care se înscriu în mod voluntar la serviciul de recrutare al EK, care este obligatoriu doar pentru bărbați, alegând mai apoi să intre în serviciul militar profesional.

Având în vedere situația tot mai volatilă din Bielorusia și a relațiilor pline de tensiune între republicile baltice și Moscova, armata estonă pare să accepte schimbarea mentalității în rândul tinerelor femei din Estonia.

”Dorința de a contribui la apărarea națională este principalul motiv care determină creșterea numărului de femei care se alătură forțelor armate din Estonia”, spune Laura Toodu, fostă militară care lucrează acum la Ministerul Apărării, la serviciul de recrutare a militarilor.

”Își doresc să fie acolo”

Armata estonă este construită după modelul armatelor de rezerviști, în care recruții sunt instruiți timp de 8 sau 11 luni, după care devin parte a forțelor armate de rezervă, chemate în caz de urgență națională. Forțele armate active numără aproximativ 6.000 de soldați, dintre care aproximativ jumătate sunt recruți.

Serviciul militar este obligatoriu pentru bărbații din Estonia cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani. Femeile se pot înrola și ele, dar doar dacă doresc. Un număr din ce în ce mai mare de tinere estone își doresc să o facă. În această vară, 46 de femei estone s-au înscris voluntare la serviciul de recrutare, un număr record istoric pentru o singură sesiune de recrutare. Deși nu pare un contingent impresionant, să nu uităm că micuțul stat baltic are o populație totală de abia 1,3 milioane de oameni.

De asemenea, anul acesta peste 50% dintre femeile care și-au încheiat stagiul militar au decis să se alăture armatei regulate. În prezent, există 336 de femei care servesc activ în EK, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din cei 3.508 membri profesioniști permanenți ai EK. Ministerului Apărării i-ar surâde să vadă chiar mai multe.

La fel crede și sergentul Kristo Pals, care face parte din Comandamentul de Securitate Cibernetică al EK. Sergentul Pals este, de asemenea, instructor național de apărare la liceul din Tabasalu, o așezare situată la 13 km vest de capitala Tallinn. O mică precizare: cursuri de educație militară și de apărare se fac în 75% din liceele din Estonia.

Sergentul Pals nu face un secret din faptul că îi place să lucreze și să predea alături de femei cel puțin la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, decât alături de bărbați. ”Aș putea spune că femeile, în special femeile cu care și predau, și lucrează în armată, sunt mai responsabile și mai mature decât bărbații. Deficitul forței fizice este compensat din plin cu voința și cu puterea morală.”

Subofițerul Tõkke, care în prezent servește ca ofițer de presă pentru EK, este de acord cu colegul său. ”Din experiența mea, femeile din Estonia sunt foarte independente și își îndeplinesc foarte bine îndatoririle. Femeile care intră în armată sunt mult mai motivate decât colegii lor de sex masculin”, spune ea. ”La urma urmei, ele chiar își doresc să fie acolo.”

Deși femeilor li s-a permis să se alăture serviciului de recrutare din 2013, abia în 2018 un proiect de lege, semnat de ministrul Apărării de atunci, Jüri Luik, a început să permită femeilor să solicite să facă serviciul militar în orice compartiment sau sector disponibil.

Între timp, ministerul a implementat un program accelerat de recrutare, pentru a atrage mai multe femei care să se alăture serviciului de recrutare. Acum, acest efort pare să dea roade.

O societate în schimbare

Societatea estonă în ansamblul său se schimbă rapid, iar atitudinea generală despre prezența femeilor în armată este remarcabil de pozitivă. Potrivit unui sondaj efectuat publicului general eston în 2018, 50% dintre respondenți au fost de acord că ”femeile nu sunt potrivite pentru a lupta într-un război tradițional din perspectiva caracteristicilor biologice, iar apărarea națională pe câmpul de luptă ar trebui să rămână apanajul bărbaților”. Dar cealaltă jumătate au considerat contrariul.

”Există cu siguranță multă muncă de educație publică pentru ca oamenii să accepte că femeile sunt potrivite pentru serviciul militar și că sunt capabile să servească patria alături de bărbați”, recunoaște Helmuth Martin Reisner, un purtător de cuvânt al ministerului. ”Cum integrarea femeilor în EK a început în mod serios abia în 2018, această idee nu s-a tradus încă pe deplin la nivelul populației generale”, adaugă el.

Un alt aspect care s-a schimbat masiv în ultimii ani în atitudinea estonilor față de EK a fost reprezentat de agresivitatea crescândă a Rusiei în relaţiile cu vecinii, în special invazia din Georgia în 2008 și implicarea recentă în războiul civil dintre guvernul ucrainean și forțele separatiste din estul ţării, care au stimulat spiritul de apărare al populaţiei Estoniei.

Potrivit unui raport de anul trecut, aproape 79% din populația ţării, care include o minoritate largă de limbă rusă (aproape 25%), ar fi în favoarea ”unei rezistențe armate dacă Estonia este atacată de vreo țară”, același procent pe care îl notăm și în cazul verișorilor de la nord, finlandezii, popor cu o atitudine tradițional marțială. Nu degeaba, finlandezii au fost unii dintre cei mai vajnici și mai rezistenți adversari ai Uniunii Sovietice, atunci când aceasta a invadat Finlanda la finalul lui noiembrie 1939, când a început sângerosul Război al Iernii.

”Cele întâmplate în Georgia și Ucraina au fost cu siguranță de natură să ne trezească”, spune Laura Toodu, care, prin natura muncii la serviciul de recrutare al EK, lucrează îndeaproape cu noul val de recruți de sex feminin.

Motivele pentru care femeile sunt interesate să intre în serviciul militar sunt diverse, spune ea. Unele consideră că este o șansă ideală de auto-dezvoltare. Altele își doresc o ieșire din zona lor de confort, o provocare nouă. Dar principalul motiv este dorința de a contribui la apărarea Estoniei, este convinsă Toodu.