”Minerii” care ”sapă” internetul după Bitcoin provoacă smog și beznă la Teheran

Capitala Teheran, precum și marile orașe ale Iranului au rămas tot mai des într-un întuneric adânc. Întreruperile alimentării cu energie electrică au lăsat milioane de persoane fără lumină, ore în șir. Semafoarele au murit. Birourile s-au întunecat. Cursurile online s-au oprit. Țara a amorțit. Repede, au apărut și speculațiile, teoriile conspirației, dar și câteva adevăruri simple, dar neplăcute, trecute în revistă de Associated Press.

Nu este doar bezna neagră, ci și smogul toxic care acoperă cerul Teheranului, iar la toate astea se adaugă și criza sanitară provocată de pandemie, dar și destule alte crize emergente, într-o țară permanent tulburată.

În privința celei mai recente crize, cea a penelor de curent tot mai dese și mai îndelungate, rețelele sociale au mustit în ultima vreme de speculații, iar cele mai multe dintre degete au arătat spre un vinovat mai puțin probabil: Bitcoin.

În doar câteva zile, pe măsură ce frustrarea s-a răspândit în rândul locuitorilor, guvernul a lansat o represiune pe scară largă asupra centrelor de procesare Bitcoin, care necesită cantități imense de energie electrică pentru a-și alimenta computerele specializate și pentru a le menține ventilate. Iar toată această industrie reprezintă, într-adevăr, o povară pentru rețeaua electrică a Iranului.

Autoritățile au închis 1.600 de astfel de centre din toată țara, inclusiv, pentru prima dată, cele autorizate legal să funcționeze.

Desigur că decizia a stârnit confuzie și revoltă în industria criptomonedelor, dar și suspiciunea că Bitcoin a devenit un țap ispășitor util pentru problemele teribil de complicate ale națiunii asiatice.

De când fostul președinte american Donald Trump a retras unilateral Statele Unite din acordul nuclear cu Teheran-ul, în 2018, și a impus din nou sancțiuni Iranului, criptomonedele au crescut în popularitate în Republica Islamică.

Pentru Iran, tranzacțiile online anonime efectuate în criptomonede permit persoanelor fizice și companiilor să ocolească sancțiunile bancare impuse de SUA. De asemenea, Bitcoin oferă o alternativă la cash, iar în cazul unor țări aflate sub sancțiuni, în perioade de instabilitate financiară și monetară, aceste instrumente oferă o variantă de refugiu ideale, mult mai stabile decât moneda locală.

”Iranienii înțeleg valoarea unei astfel de rețele fără frontiere mult mai mult decât alții, deoarece momenta nu putem accesa niciun fel de rețele globale de plăți”, a declarat Ziya Sadr, un expert în criptomonede din Teheran. ”Bitcoin-ul strălucește aici.”

Electricitatea generos subvenționată a Iranului a plasat țara la loc de cinste pe harta așa-numitului ”cripto-minerit” – producția de criptomonede -, având în vedere consumul enorm de energie electrică pe care îl necesită aceste operațiuni. Prețul electricității în Iran este de aproximativ 4 cenți pe KWh în Iran, comparativ cu o medie de 13 cenți (10,7 eurocenți) în Statele Unite. La nivelul UE, prețul mediu este de circa 21 de eurocenți, iar prețul mediu din România se ridică la circa 15 eurocenți.

Iranul se numără printre primele 10 țări din lume în privința capacității de ”mining” – 450 MW pe zi. Rețeaua americană are o capacitate zilnică de peste 1.100 de MW.

”Minerul… își construiește singur cerul…”

La periferia Teheranului, în așezări de toate mărimile din sudul și nord-vestul Iranului, de prin ateliere fără ferestre mormăie mașini industriale de mari dimensiuni, dar și șiruri lungi de computere care compilează algoritmi extrem de complecși care verifică tranzacții. Acestea, numite blocuri, sunt apoi adăugate la o înregistrare publică, cunoscută sub numele de blockchain.

”Minerii” care adaugă un bloc nou în blockchain colectează comisioane în Bitcoin, iar asta reprezintă un mare avantaj pe fondul prăbușirii monedei țării. Rialul iranian, care se tranzacționa la 32.000 de dolari la momentul acordului nuclear din 2015, s-a prăbușit la aproximativ 240.000 de dolari în aceste zile.

Guvernul de la Teheran a emis mesaje și discursuri mixte despre Bitcoin.

Pe de o parte, cunoaște foarte bine popularitatea în creștere a monedei digitale și ar vrea să o valorifice, văzând un avantaj strategic important al țării prin faptul că tranzacțiile efectuate în criptomonede primesc legitimare, departe de sancțiunile Washington-ului.

Astfel, guvernul a autorizat 24 de centre de procesare Bitcoin care consumă aproximativ 300 de MW de energie pe zi, a atras antreprenori chinezi cu experiență în tehnologie în zonele defavorizate, cu scutiri de taxe din sudul țării, permițând și încurajând importurile de computere de mare capacitate, pentru minerit criptomonede.

Amir Nazemi, ministrul adjunct al telecomunicațiilor și informației, a declarat săptămâna trecută că criptomoneda ”poate fi de mare ajutor”, în condițiile în care Iranul se confruntă cu sancțiuni asupra sectorului său petrolier, principala marfă de export a țării.

Pe de altă parte, guvernul își face griji cu privire la limitarea cantităților de monedă trimise în străinătate și la controlul spălării banilor, traficului de droguri și a proliferării grupurilor infracționale pe internet.

Minerii iranieni de criptomonede sunt recunoscuți pentru că folosesc ransomware în atacuri cibernetice sofisticate, cum s-a întâmplat în 2018, într-un caz celebru, când doi bărbați iranieni au fost inculpați în legătură cu un atac cibernetic de proporții uriașe asupra orașului Atlanta.

Joi, firma britanică de securitate cibernetică Sophos a anunțat că a găsit dovezi care leagă cripto-minerii din orașul Shiraz, din sudul Iranului, de aplicațiile malware folosite pentru preluarea clandestină a controlului a mii de servere Microsoft.

Iranul hărțuiește acum centrele de procesare – sau ”fermele” – Bitcoin neautorizate cu raiduri frecvente ale poliției. Cei care obțin autorizație pentru procesarea criptomonedelor intră sub incidența unor tarife crescute la electricitate, despre care ”minerii” se plâng că descurajează investițiile.

”Activitățile în domeniu nu mai sunt fezabile din cauza tarifelor la electricitate”, a declarat Mohammad Reza Sharafi, șeful Asociației Fermelor de Criptomonede din țară.

În ciuda faptului că guvernul acordă autorizații pentru 1.000 de investitori, doar câteva zeci de ”ferme” sunt active, a adăugat el, deoarece tarifele impun ”fermelor” de Bitcoin tarife de cinci ori mai mari pentru electricitate cele plătite de combinatele siderurgice sau de alte industrii energofage.

Acum, spun ”minerii”, decizia guvernului de a închide marile ferme Bitcoin care funcționează legal pare o strategie politică, pusă în aplicare cu singurul scop de a distrage atenția de la îngrijorările și furia populației cu privire la întreruperile repetate de energie.

Un alt fel de ”mineriadă”

În timp ce Teheranul a căzut în beznă săptămâna trecută, pe internet a apărut un clip video în care se vedeau șirurile lungi de computere de mare capacitate funcționând într-o uriașă ”fermă de criptomonede” deținută de niște antreprenori chinezi. Indignarea s-a răspândit rapid în online, subliniind setea megalomanică de energie electrică a Bitcoin. În câteva zile, guvernul a închis acea ”fermă”, deși avea autorizație de funcționare.

„Prioritatea este alimentarea gospodăriilor, comerțului, spitalelor și a altor locuri sensibile”, a declarat Mostfa Rajabi Mashhadi, purtătorul de cuvânt al departamentului iranian de furnizare a energiei electrice, menționând că ”fermele” ilegale consumau zilnic aproximativ 260 de MW de energie electrică.

Deși mineritul Bitcoin pune sub presiune rețeaua electrică, experții spun că acesta nu este adevăratul motiv care stă la baza întreruperilor de energie electrică și a poluării masive a aerului în Iran. De pildă, chiar Ministerul Telecomunicațiilor de la Teheran estimează că Bitcoin consumă mai puțin de 2% din producția totală de energie a Iranului.

”Bitcoin a fost o victimă de serviciu”, a spus Kaveh Madani, fost șef adjunct al Departamentului pentru Mediu din Iran, adăugând că ”multele decenii de gestionare defectuoasă” au lăsat un decalaj tot mai mare între cererea și oferta de energie a Iranului.

”Amprenta energetică a mineritului Bitcoin nu este nesemnificativă, dar aceste probleme nu sunt create peste noapte”, a spus el. „Pur și simplu este nevoie de un singur declanșator pentru a scăpa totul de sub control.”

O scădere accentuată a ofertei sau o creștere bruscă a cererii, cum s-a întâmplat în această iarnă, când cei mai mulți iranieni au rămas acasă din cauza pandemiei coronavirusului, sunt de natură să deranjeze echilibrul deja precar al unei rețele de energie electrică a cărei producție provine în principal din gazele naturale.

Autoritățile au anunțat că gospodăriile și-au crescut consumul de gaze pentru încălzire cu 8% în acest an față de anul trecut, iar din această cauză s-au produs ”limitări în alimentarea centralelor electrice din țară și lipsa de energie electrică în rețea”, potrivit companiei de furnizare a electricității de la Teheran.

Sancțiunile care vizează industria de petrol și gaze a Iranului au pus paie pe foc, Iranul ajungând în imposibilitatea de a-și vinde produsele în străinătate, inclusiv păcura sa de calitate scăzută, cu conținut ridicat de sulf, cunoscut sub numele de mazut. Dacă mazutul nu este vândut sau expediat, acesta trebuie să fie ars rapid. Și așa se și întâmplă: în 20% din centralele electrice din țară, energia este produsă prin arderea mazutului, potrivit unui oficial din Ministerul Mediului.

Iată de unde provine și smogul: combustibilul mocnit înnegrește cerul, în special atunci când vremea se răcește, iar vântul răspândește pe o suprafață mare de teren, deasupra zonelor urbane ale Teheranului, emisiile de la rafinăriile și zonele industriale din apropiere.

Smog deasupra Teheranului. Sursa foto: AP Photo/Ebrahim Noroozi.

În timpul întreruperilor de curent, straturi groase de smog acopereau vârfurile montane și pluteau deasupra orașelor, cu cifre catastrofale ale indicilor poluării cu particule fine.

În tot acest timp, ”minerii” se împotrivesc discursurilor oficiale care îi culpabilizează pentru risipa energetică și desele pene de curent. Mulți au avertizat că, în ciuda potențialului său de a deveni un paradis al criptomonedelor, Iranul va rămâne în urmă la nivel mondial.

”Aceste decizii dăunează țării, pentru că multe alte țări vor atrage investiții în acest domeniu de viitor”, spune Omid Alavi, consultant în criptomonede.