Miniștrii de Externe din UE nu au ajuns la consens privind sancțiunile în dosarul bielorus

Deși miniștrii de Externe ai statelor membre UE au căzut de acord că este nevoie de impunerea de sancțiuni împotriva unor înalți demnitari de la Minsk și a altor persoane implicate în măsluirea alegerilor de la începutul lui august, precum și în represiunea protestelor opozanților, Ciprul continuă să blocheze o rezoluție comună.

Acuzând încălcări ale drepturilor omului, miniștrii de externe din UE au decis încă din luna august că Uniunea trebuie să impună sancțiuni regimului de la Minsk. A fost stabilită și o listă cu 40 de persoane vizate de sancțiuni. Cu toate acestea, sancțiunile nu pot intra în vigoare din cauza deciziei Ciprului de a le bloca, anunță Euractiv.

”Reacția noastră la încălcarea valorilor și principiilor noastre fundamentale trebuie să fie consecventă”, a declarat la Bruxelles ministrul cipriot de externe Nikos Christodoulidis, aluzie la faptul că unele state UE refuză să fie de acord cu sancțiunile cerute de Cipru împotriva Turciei, relatează publicația germană Der Spiegel.

Șeful diplomației cipriote nu vede ”nicio blocadă diplomatică” în problema Belarusului și spune că țara sa e gata să pună în aplicare deciziile  miniștrilor de externe ai UE de la reuniunea din august. Din perspectiva Ciprului, sancțiunile împotriva regimului de la Minsk trebuie să vină în același timp cu măsuri similare la adresa Turciei, din cauza conflictului cu Grecia și Cipru din Mediterana de Est.

Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă Josef Borrell a precizat, după reuniunea de luni, că subiectul va fi abordat de șefii de stat și de guvern din UE la Consiliul European extraordinar de joi și vineri.

Ciprul cere de mai mult timp o reacție mai puternică la nivel european, dar unele state membre sunt reticente și solicită un răgaz, în speranța că Germania va obține rezultate în negocierile cu Turcia privind soluționarea neînțelegerilor din Mediterana. Ministrul german de externe Heiko Maas a precizat că e nevoie de o soluție diplomatică pentru aplanarea conflictului dintre Turcia și cele două state membre.

Cele două chestiuni nu sunt direct legate, dar Cipru argumentează că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze similar când răspunde încălcării unor principii fundamentale. Potrivit Nicosiei, Ankara încalcă legea şi ameninţă suveranitatea Ciprului.

Liderul opoziției bieloruse, Svetlana Tihanovskaia s-a întâlnit cu miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii în timpul unui mic dejun înainte de reuniunea lor și i-a ”implorat să sprijine democrația și drepturile omului în țara sa”, a povestit ministrul spaniol Arancha Gonzalez Laya.

Ministrul de externe finlandez Pekka Haavisto şi-a exprimat frustrarea pe Twitter, afirmând că ţara sa va fi gata să treacă la votul prin majoritate calificată pentru adoptarea măsurilor, în locul unanimităţii.

“Este cu adevărat timpul să acționăm”, a pledat ministrul lituanian Linas Linkevičius, a cărui țară a primit-o pe Tihanovskaia de la fuga sa din Belarus.

Omologul său leton, Edgars Rinkēvičs, a afirmat că situaţia este “regretabilă” şi a postat pe Twitter că măsurile “au fost luate ostatice”. “Le transmite un semnal greşit bielorușilor, societăţilor noastre şi întregii lumi”, a adăugat el, citat de Agerpres.

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a exprimat susținerea pentru adoptarea sancțiunilor împotriva celor vinovați de fraudarea alegerilor și represiunea contra manifestanților pașnici.

”Totodată, a prezentat textul Declarației Comune a Președinților României, Poloniei și Lituaniei adoptată în această dimineață, care propune un pachet cuprinzător de asistență economică pentru un Belarus democratic din partea UE – o contribuție concretă și utilă la dezbaterea despre modalitățile de susținere a procesului de democratizare din Belarus”, informează Ministerul Afacerilor Externe.