Modificările aduse Codului Fiscal, publicate de Ministerul de Finanțe. Principalele prevederi

Principalele măsuri fiscale noi:

• Microîntreprinderile vor plăti impozit de 1% pe cifra de afaceri până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă. PSD a renunțat în urma ultimelor negocieri de luni cu liberalii la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%.
• Introducerea TAXEI CĂPUȘELOR, în urma serialului-anchetă LISTA CĂPUȘELOR, investigație exclusivă AFACERI.news: corporațiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Impozitul este un ajustor fiscal pentru companiile care nu au raportat profit în ultimii 3 ani. Corporațiile vor achita în continuare 16% impozit pe profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri.
• Băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri.
• Rămân scutirile de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară, însă doar pentru venituri sub 10.000 lei.
• Persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro vor plăti un impozit special, de 0.3% din ce depășește valoarea plafonului menționat.
• Voucherele de vacanță se vor majora la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10%. Se vor acorda însă doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. Voucherele de vacanță și tichetele de masă vor putea fi acordate și în bani.

Impozitarea microîntreprinderilor

Microîntreprinderile care realizează venituri de până la 60.000 de euro pe an vor fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri, iar acest impozit crește la 3% dacă veniturile depășesc 60.000 de euro. Guvernul a renunțat să treacă la impozit pe profit microîntreprinderile cu afaceri peste 60.000 de euro care au o rată de rentabilitate de minimum 30%.

Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:

a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;
b) 3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.”

În cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere, depășesc nivelul de 60.000 euro, sau microîntreprinderea începe să desfășoare activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. b).
(42) În situația în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere nu mai desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 și veniturile nu depășesc nivelul de 60.000 euro, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. a).
(43) În situaţia în care persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 obţin venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplică și pentru veniturile din aceste alte activităţi.”

TAXA CĂPUȘELOR: impozit minim pentru corporațiile cu afaceri de peste 50 milioane de euro

Demersul nostru LISTA CĂPUȘELOR a deschis o temă națională de discuții, care, în cele din urmă a dus la elaborarea TAXEI CĂPUȘELOR. Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă aceasta este mai mare față de impozitul de 16% pe profit. Anterior, existau două varianta, respectiv de 0,5% și 1% din cifra de afaceri, în funcție de un criteriu de profitabilitate.

Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri stabilit potrivit prevederilor alin. (3), sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În sensul prezentului alineat, cifra de afaceri reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs), astfel cum sunt definite la alin.(3).

Impozitul minim pe cifra de afaceri se determină astfel:

IMCA = 1% x (VT – Vs – I – A), unde indicatorii au următoarea semnificație:
IMCA = impozit minim pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.
VT = venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, după caz;
Vs = venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, după caz, reprezentând:
(i) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 și 24;
(ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
(iii) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
(iv) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale, care nu sunt cuprinse în indicatorul I;
(v) veniturile din subvenţii;
(vi) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
I = valoarea achiziției/producției de active efectuată în trimestru/anul de calcul, începând cu anul fiscal 2024, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024; în cazul în care activele se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, valoarea luată în calcul pentru determinarea acestui indicator este cea înregistrată în evidența contabilă aferentă trimestrului/anului de calcul, după caz;
A = amortizarea contabilă a activelor achiziționate/produse înainte de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024.

Impozit minim și pentru bănci

Și băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă acesta este mai mare decât impozitul de 16% pe profit. Anterior, Guvernul lua în calcul ca acest impozit să fie achitat suplimentar pe lângă impozitul pe profit.

Prin excepție de la art. 181, instituțiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.

Pentru aplicarea alin. (1), cifra de afaceri cuprinde:
a) venituri din dobânzi;
b) venituri din dividende;
c) venituri din taxe şi comisioane;
d) câştiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net;
f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net;
j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;
k) alte venituri din exploatare.

Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară

În IT, construcții, agricultură și industria alimentară vor fi scutiți de impozit doar angajații cu venituri sub 10.000 lei.

„Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv, obținute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere depusă la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.”

Impozit pe clădiri și mașini scumpe

Guvernul obligă persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro să plătească un impozit special.

Sunt obligate la plata impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, stabilit conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele fizice care au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată potrivit art. 457, depășește 2.500.000 lei;
b) persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei.
Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.

Vouchere de vacanță: cresc la 1.600 lei, se aplică CASS, se acordă doar pentru venituri nete sub 8.000 lei

Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.

Instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, acordă, anual vouchere de vacanță în 36 cuantum de 1.600 lei, în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026, personalului ale căror salarii nete lunare de încadrare sunt de pană la 8.000 lei.

Voucherele de vacanță și tichetele de masă vor putea fi acordate și în bani, iar cota de CASS va fi aplicată și acestei sume.

Astfel, CASS de 10% se va aplica și pentru „echivalentul în lei al tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, în aceleași limite și condiții, precum și cu aceleași destinații ca cele prevăzute de lege pentru acestea, acordat angajaților care nu beneficiază de astfel de bilete de valoare”.