Monedele virtuale, sub lupa FMI. Nu este exclusă interzicerea anumitor criptomonede

În esență, directorul executiv al FMI a pledat pentru o întărire a supravegherii monedelor virtuale la nivel global. Pentru instituția financiară internațională, reglementarea criptomonedelor a devenit o prioritate. Este clar că scandalurile din ultimele luni legate de sectorul cripto au pus în alertă FMI, notează RFI.

Kristalina Georgieva a mers până acolo încât a declarat că în cazul în care reglementarea monedelor virtuale nu funcționează sau dacă durează prea mult, nu este exclusă posibilitatea interzicerii unor active, respectiv, cele care ar putea crea riscuri pentru stabilitatea financiară la nivel global.

După o perioadă de timp, după ce statele sau băncile de investiții au cochetat cu ideea adoptării unor monede virtuale s-a schimbat „foaia”.

Au fost instituții financiare care au acceptat plata în bitcoin. Dar, după ce scandalurile au devenit tot mai frecvente, iată că FMI își pune problema să interzică efectiv unele criptomonede.

Șefa FMI face o distincție între criptomonede

Pe de o parte, sunt așa-numitele monede virtuale stabile, legate de o clasă de active care poate fi dolarul sau mărfuri precum aurul sau argintul. Celelalte criptoactive nu sunt considerate monede și pot fi chiar interzise.

Este o abordare tranșantă care poate însemna ceva sau nimic. În sensul că este ușor de spus, dar nu foarte simplu de făcut. Interzicerea unor monede virtuale ar putea să le facă mai interesante. Totodată, pare destul de complicat să interzici ceva ce nu poți reglementa, dar, dincolo de amănunte, ideea interzicerii anumitor criptomonede este tot mai mult luată în calcul.

Lucrurile sunt mai complicate, pentru că există o clasă de criptoactive bune. Este vorba despre proiectele de monede digitale dezvoltate de băncile centrale. Kristalina Georgieva face o diferență clară între criptoactivele susținute de stat și celelalte monede virtuale, chiar și stabile, care sunt emise de entități private.

Cazul El Salvador este relevant. Reprezentanți ai FMI au criticat de mai multe ori opțiunea statului El Salvador de a adopta, în anul 2021, bitcoin ca monedă oficială. Deocamdată, pentru statul din America Centrală riscurile nu s-au materializat, dar cine știe ce se poate întâmpla cu economia unei țări legată de bitcoin.

”Tokenizarea” activelor

Recent, Consiliul de Stabilitate Financiară, un grup de profesioniști provenit din G20, a publicat un raport cu propuneri de reglementare a finanțelor descentralizate de la nivel global.

Autorii analizei vorbesc despre o ”tokenizare” a activelor, care înseamnă trecerea activelor reale în lumea digitală, o idee care s-ar putea aplica încă din acest an, din luna iulie a.c. Experții cred că acesta ar putea fi primul pas pentru reglementarea domeniului.

Oare a venit momentul reglementării criptomonedelor? Este foarte posibil ca băncile centrale să se fi săturat de „osul care le stă în gât” de atâția ani și să se fi hotărât să pună „piciorul în prag”. Intenția este justificată de cazurile de fraudă sau de faliment apărute în acest timp.

Dar, reglementarea monedelor virtuale le văduvește de tot ce au acestea mai de preț și anume independența și lipsa de reglementare. Însă, pentru tot mai mulți oficiali din domeniul financiar situația devine de nesuportat. „Țepele” de pe platformele de tranzacționare a criptomonedelor sunt tot mai dese și de valori tot mai mari.

În aceste condiții, băncile centrale și instituțiile financiare atacă pe două fronturi: reglementare și dacă este cazul chiar interzicerea unor criptoactive.