Într-un curat exercițiu de ironie a sorții, tocmai actuala pandemie de Covid-19 este cea care încurcă și întârzie planurile de renovare a unei biserici unice și impresionante, construită și decorată cu oasele celor răpuși de Moartea Neagră, teribila epidemie de ciumă din secolul al XIV-lea. Pierderile provocate de actuala pandemie turismului au încetinit restaurarea faimoasei Biserici cu Oase de lângă Kutná Hora, întrucât lucrările erau finanțate exclusiv din vânzările de bilete, scrie Expats.cz.
Lucrările la Biserica Tuturor Sfinților, așa cum este numită oficial, au început în 2014 și erau programate să fie finalizate în 2027, dar acum se vor întinde cel puțin până în 2030. Scăderea bruscă și cvasi-totală a turismului este cauza principală pentru întârziere.
Una dintre cele mai cunoscute atracții turistice din Cehia
Osuarul de la Kutná Hora este, în mod constant, printre cele mai importante 20 de atracții turistice din Cehia. Potrivit cifrelor Biroului Ceh de Turism, numărul de vizitatori a scăzut cu 74% în 2020, ajungând la doar 123.800, comparativ cu 2019, când au fost aproape jumătate de milion de turiști. Cifrele pentru 2021 nu au fost încă publicate.
Parohia romano-catolică Kutná Hora-Sedlec a investit până acum aproximativ 80 de milioane coroane cehești (CZK), adică circa 3,25 de milioane de euro, în lucrările de restaurare, dar în 2021 investiția nu a fost mai mare de 6 milioane CZK.
Emblematicul monument a rămas deschis pe tot timpul renovării, unele expoziții din osuarul situat în capela de la subsolul fiind închise, pe rând.
Renovare capitală și extindere
Lucrările de renovare cuprind intervenții la structura bisericii, dar se va restaura și cimitirul care o înconjoară, urmând să fie construită și o nouă galerie subterană.
În acest an, una dintre celebrele piramide de oase, care a fost demontată în 2019, va fi repusă la locul său, cu mare grijă. Acesta fusese demontată pentru recondiționare și pentru refacerea tencuielii de pe pereții din apropierea sa, bijuteria de stucco baroc putând fi astfel restaurată.
Procesul de recondiționare a piramidei a implicat periajul, uscarea și tratarea oaselor cu var. De asemenea, peretele de sticlă care o proteja va fi pus la loc, astfel încât vizitatorii să poată vedea piramida încă ne-recondiționată complet, aflată în curs de reconstrucție.
Fragmentele osoase prea deteriorate pentru a putea fi folosite mai departe vor fi îngropate. În locul lor va rămâne loc liber și nu se vor folosi substitute din gips sau plastic.
Acesteia i se va adăuga un cadru de lemn pentru o mai mare stabilitate, astfel încât, în cele din urmă, piramida va părea puțin mai mare decât în varianta sa din 2019.
La început, când au fost asamblate prima dată, piramidele erau mult mai mari, dar în timp s-au micșorat, pe măsură ce unele dintre oase s-au deteriorat și s-au transformat în praf, de-a lungul secolelor. Multe dintre ele au pierit și din cauza lipsei de atenție din partea autorităților, în perioada comunistă.
Costul renovării fiecărei piramide este de aproximativ 20 de milioane CZK – circa 820.000 de euro.
Dușmanii bisericii: umezeala, solul instabil și turiștii
Chiar dacă turiștii sunt cei mai importanți contributori la renovarea bisericii, unii dintre ei au produs și destule pagube, în anii anteriori – fie că își căutau cele mai bune unghiuri pentru selfie-uri macabre, fie că se învârteau neglijent printre exponatele de oase. Fotografierea fără aprobare prealabilă a fost interzisă începând din 2020, la fel și tururile ghidate cu număr mare de participanți.
Fără o intervenție salvatoare la structura bisericii, aceasta ar fi putut colapsa în decurs de 10 ani, a declarat recent Radka Krejčí, purtătoarea de cuvânt a parohiei de la Sedlec pentru portalul de știri Aktualne.cz.
“Cădeau bucăți de tencuială, exponatele din oase aveau mult de suferit. Altarele erau și ele în pericol să se prăbușească, unele zone erau acoperite cu mușchi, din cauza umezelii”, a spus Krejčí.
Biserica ridicată peste osuar a fost afectată atât de umiditate, cât și de solul instabil. În prezent, biserica are o înclinare de 80 de centimetri față de axa verticală, a spus Krejčí, adăugând că unghiul este doar puțin mai mic decât cel al Turnului înclinat din Pisa.
Un nou tunel subteran care va găzdui exponate istorice dedicate bisericii și descoperirilor arheologice din zonă ar putea fi deschis în 2027. În prezent tunelele sunt în curs de excavare, iar pereții de piatră pentru expoziții sunt în curs de instalare.
O moștenire a marilor tragedii ale trecutului
Săpăturile arheologice din cimitir efectuate în 2019 au descoperit 34 de gropi comune necunoscute anterior, care conțineau oasele a aproximativ 1.300 de oameni care au murit în urma foametei devastatoare din 1318 și a ciumei din 1348.
Lucrările de reparație vor include canale de ventilație care nu vor fi vizibile pentru turiști. Acestea vor ajuta la eliminarea excesului de umiditate.
Capela datează din secolul al XIV-lea, deși cimitirul este chiar și mai vechi. A fost mult timp considerat un loc sacru de înmormântare printre credincioși, pentru că pământul cimitirului conținea și o cantitate mică de pământ adus înapoi de cei care se întorceau vii din Cruciade.
Tradiția spune că pământul respectiv a fost adus chiar de pe dealul Golgotei unde, conform tradiției creștine, a fost răstignit Iisus Hristos. Pământul a fost împrăștiat prin cimitir de un stareț cistercian însărcinat să călătorească la Ierusalim în 1278, la ordinul regelui Boemiei, Otakar al II-lea.
Actuala Biserică a Tuturor Sfinților a fost construită în mijlocul cimitirului în jurul anului 1400. Capela de la nivelul inferior a fost concepută ca un loc în care să se păstreze oasele adunate în exces de la înmormântările în masă, în gropi comune sau cele din mormintele care nu mai erau întreținute. Pe lângă marea epidemie de ciumă, Moartea Neagră, multe dintre oasele prezente astăzi în osuar provin de la cei căzuți în Războaiele Husite, la începutul anilor 1400.
Partea superioară a bisericii a fost renovată în stil baroc între 1703 și 1710, după un plan al lui Jan Blažej Santini Aichel, cunoscut arhitect praghez de origine italiană.
În 1870, familia nobiliară Schwarzenberg l-a tocmit pe sculptorul în lemn František Rint pentru a organiza oasele într-o formă artistică. Rint le-a aranjat cu uimitoare minuțiozitate și grijă la detalii în forme precum candelabrele, o stemă a familiei, construind, tot atunci, și piramidele de oase.
În capelă se află oasele care provin de la aproximativ 40.000 de oameni.
După renovare, biserica speră să redea spațiului demnitatea și caracterul reverențial care se cuvin într-un lăcaș de cult.
”Oamenii vin aici ca la un muzeu sau la o grădină bizară a ororilor, dar nimeni nu-și dă seama că este, totuși, un mormânt, un cimitir, niște gropi comune, precum și o biserică funcțională. Aici a fost dintotdeauna un loc de pelerinaj. Oamenii au venit să se liniștească și să mediteze cu umilință la viață și la caracterul său finit”, a spus Krejčí.
