”Muzeului de Artă i s-a luat viitorul!” | Clădirea-fanion din centrul Clujului va fi transformată în hotel

După ce în urmă cu mai bine de un an Consiliul Județean Cluj a pierdut procesul de revendicare în urma căruia două treimi din clădirea Palatului Bánffy, din centrul orașului Cluj-Napoca, în care funcționează Muzeul de Artă, au ajuns la o familie privată, proprietarii au pus în vedere instituției de cultură să își facă bagajele și să elibereze spațiile cu pricina. Potrivit directorului Muzeului de Artă, zvonurile din oraș susțin că viitoarea destinație a celebrei clădiri va fi cea de hotel de cinci stele.

Printr-o sentință civilă din anul 2018, reconfirmată printr-o decizie judecătorească un an mai târziu, Consiliul Județean Cluj, proprietarul contestat al Palatului, a fost obligat să restituie circa două treimi din clădire moștenitorilor unui negustor din Săliște, județul Sibiu, pe numele său Nicolae Roșca, și ai soției sale, Paraschiva Roșca.

Potrivit sentinței definitive din urmă cu patru ani, noii proprietari nu au voie să schimbe destinația imobilului timp de 10 ani.

Totuși, în urmă cu zece zile noii proprietar au trimis o notificare la Muzeul de Artă:

”Am primit o notificare de acum zece zile, ca în termen de o lună, să facem documentele predare-primire a spațiilor pe care ei le-au primit în proces”, a declarat managerul Muzeului de Artă, profesorul universitar Lucian Nastasă-Kovacs, pentru Foaia Transilvană.

Pentru aceeași publicație, profesorul Nastasă-Kovacs a mai declarat că, potrivit zvonurilor care circulă în oraș, clădirea ar urma să fie transformată în hotel de cinci stele.

Vineri dimineața, directorul muzeului clujean a publicat pe Facebook următoarea postare:

”Muzeului de Artă i s-a luat viitorul!

Credeați că trăim doar printre drogați și bețivi, printre hoți și șmenari, oameni leneși ori indiferenți? Nici pomeneală! V-ați procopsit cu o societate amorfă, în care tăcerea acoperă o lașitate de veacuri, iar noi susținem tot soiul de Dinu Păturică, impostori mai de pretutindeni!

Zilele astea rămânem și fără Muzeul de Artă!

Că avem ca temei o sentință judecătorească absurdă și nedreaptă, taman invers decât mărimea «pensiilor speciale» – n-ar fi de mirare și nici unica injustiție postcomunistă!

Însă nimeni, dar absolut nimeni nu a mișcat un deget pentru a salva ceea ce se mai poate! Invocând măcar ideea „Exproprierii pentru cauză de utilitate publică” este ca și cum ai arunca cu agheasmă asupra necuratului! Iar cei care au pierdut procesul se spală pe mâini și pasează altora imorala punere în posesie a edificiului.

Așadar, orașul de «Cinci stele» va avea în curând un Hotel de „cinci stele” în chiar centrul urbei! În loc de Grigorescu, Pallady, Tonitza, Hollósi ș.a. veți admira aroganța îmbogățiților prin tot ce este mai abject și fără scrupule! Cu alte cuvinte, un tezaur de peste 16.000 opere de artă (în cuantum de sute de milioane de euro) va fi în curând ascuns privirilor în profitul limuzinelor și a prostului gust!

Iar voi hrăniți-vă cu iluzii că alții «muncesc» și se frământă pentru prosperitatea noastră!”

O retrocedare controversată

Clădirea Muzeului de Artă din Cluj Napoca a fost retrocedată în proporție de două treimi, unei familii din Săliște (Sibiu), în vreme ce cealaltă treime a rămas în proprietatea Consiliului Județean Cluj, fără ca liderii instituției să se ocupe în vreun fel de acest subiect.

Lucian Nastasă-Kovacs explica, anul trecut, tot pentru Foaia Transilvană, că Palatul ”Bánffy” a fost retrocedat invocându-se un testament olograf din 1958 și alte înscrisuri de mână nevalidate juridic la vremea respectivă. Fără expertize, fără alte cercetări documentare, statul român a pierdut poate cea mai importantă clădire în stil baroc din Europa Centrală.

”Dacă ar fi să privim ceea ce știm până acum (pentru că dosarul îmi este parțial «o enigmă»), totul devine o «Afacere Bánffy» la care s-a renunțat suspect de ușor, pentru că se invocă lăsarea ca moștenire a ceea ce nu-i aparținea semnatarului. (Legea nr. 10/2001, cu modificările ulterioare, se referă la «regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv» sub comuniști). Să ne mobilizăm pentru a salva – în numele Transilvaniei artistice – un edificiu care nu poate fi decât Muzeu de Artă și nicicum apartamente scoase la mezat”, scria directorul Muzeului de Artă pe contul său de Facebook anul trecut, în luna ianuarie.

Printr-o sentință civilă din anul 2018, reconfirmată printr-o decizie judecătorească un an mai târziu, Consiliul Județean Cluj, proprietarul contestat al Palatului, a fost obligat să restituie circa două treimi din clădire moștenitorilor unui negustor din Săliște, județul Sibiu, pe numele său Nicolae Roșca, și ai soției sale, Paraschiva Roșca.

Roșca se împrietenise cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy, și împreună cu acesta a pus bazele unui cinematograf în incinta Palatului, acesta fiind ulterior demolat. Roșca funcționa inclusiv pe post de proiecționist, potrivit Press One.

Roșca era cunoscut drept un mic milionar în zona Mărginimii Sibiului și în județele limitrofe Sibiului – Alba și Cluj. Potrivit reportajului realizat în urmă cu opt ani de Press One, care a discutat cu Paraschiva Roșca, văduva lui Nicolae Roșca, soțul ei l-ar fi împrumutat cu sume importante de bani pe Dionisie Bánffy. Cum acesta n-a mai putut să-i restituie, a acceptat să-i dea la schimb apartamente în incinta Palatului. Așa a devenit negustorul Nicolae Roșca proprietar și peste cinematograf, dar și peste apartamentele din clădirea Bánffy.

Istoricul clujean Ucu Bodiceanu a confirmat pentru Pressone, că în clădirea Palatului din Piața Unirii a existat un cinematograf Corso, care și-a schimbat numele în Capitol.

În perioada 1940-1944, când nord-vestul Ardealului s-a aflat sub stăpânire maghiară, cinematograful a primit numele de Mátyás Király (Regele Matei). După 1948 a devenit cinematograful Progresul, fiind desființat în 1970.