Ni s-a urât cu binele: mai puțin de jumătate din români preferă democrația unui regim autoritar

Societatea românească este împărțită între susținătorii democrației, chiar și cu prețul conflictelor și dezbaterilor politice, și cei care ar accepta un regim mai puțin democratic în schimbul ordinii și stabilității, cele două părți ale societății fiind aproape egale. Datele sunt prezentate în BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research Ediția a XIII-a, realizat în perioada 13-16 iulie 2026.

Potrivit sondajului, 47.2% din participanții la sondaj consideră că democrația este de preferat, chiar dacă uneori implică mai multe conflicte și dezbateri politice, în timp ce 46.3% susțin că un regim mai puțin democratic poate fi de preferat dacă asigură mai multă ordine și stabilitate. 6.5% nu știu sau nu răspund.

Sursa: BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research Ediția a XIII-a – Capitolul I: Tipul de regim preferat.

Declară că preferă democrația într-un procent semnificativ mai mare decât media votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare.

Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural preferă un regim mai puțin democratic pentru că asigură mai multă ordine și stabilitate într-o proporție mai ridicată decât restul populației.

Totodată, 60.6% dintre respondenți consideră că este mai important ca puterea să fie controlată democratic, chiar dacă deciziile sunt luate mai lent.

La polul opus, 29.5% sunt de părere că este mai important ca deciziile să fie luate rapid, chiar dacă puterea este controlată democratic într-o măsură mai redusă. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.8%.

Afirmă că este mai important ca puterea să fie controlată democratic într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL și USR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.

Susțin că este mai important ca deciziile să fie luate rapid într-un procent semnificativ mai ridicat decât restul populației: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.

”Rezultatele Barometrului Informat.ro – INSCOP indică un nivel îngrijorător de fragilizare a atașamentului față de valorile democratice.

Deși contextul actual – marcat de instabilitate politică, dificultăți economice și scăderea încrederii – influențează inevitabil percepțiile populației, faptul că aproape jumătate dintre români consideră că un regim mai puțin democratic poate fi preferabil dacă asigură ordine și stabilitate depășește nivelul unei simple nemulțumiri conjuncturale.

În același timp, majoritatea continuă să susțină controlul democratic al puterii chiar cu prețul unui proces decizional mai lent, ceea ce arată că principiile democratice păstrează încă o bază importantă de legitimitate.

Tensiunea dintre aceste două atitudini reflectă existența unei culturi democratice vulnerabile, în care o parte semnificativă a societății este dispusă să relativizeze normele democratice atunci când percepe că acestea nu mai oferă ordine, eficiență și stabilitate sau când persistă, la nivelul unor grupuri importante de populație, neîncrederea în corectitudinea alegerilor.

Evoluția acestor indicatori în timp va fi esențială pentru a distinge între efectele temporare ale crizei actuale și o eventuală deteriorare structurală a atașamentului față de democrație.

Publicul tânăr susține în proporții mai mari democrația, în timp ce votanții AUR și populația cu studii primare sau cei din mediul rural preferă în proporții mai mari un regim mai puțin democratic, dar care asigură mai multă ordine și stabilitate”,

explică Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

Precizări metodologice

Datele au fost culese în perioada 13-16 iulie 2026.

Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.