Noul plan de redresare prezentat astăzi de Comisia Europeană favorizează clar România
România se situează printre statele care ar putea beneficia cel mai mult de fondurile alocate prin noul instrument de redresare, prezentat miercuri de Comisia Europeană, în valoare de până la 750 de miliarde de euro.
Potrivit Bloomberg, Comisia a alocat pentru România suma de 19,626 miliarde de euro, reprezentând granturi (fonduri nerambursabile), singurele state care au alocate sume mai mari fiind: Italia (81,8 miliarde de euro), Spania (77,32 miliarde de euro), Franţa (38,77 miliarde de euro), Polonia (37,69 miliarde de euro), Germania (28,8 miliarde de euro) şi Grecia (22,56 miliarde de euro).
De asemenea, România ar urma să primească încă 11,58 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, ceea ce înseamnă că țara noastră ar fi beneficiara sumei totale de 33 miliarde de euro, însumând granturi și împrumuturi.
Prin comparație, o serie de state dezvoltate au alocate granturi de valori mult mai mici, precum Danemarca, 2,15 miliarde de euro, Belgia 5,48 miliarde de euro, Olanda, 6,75 miliarde de euro, Austria, 4,04 miliarde de euro, Finlanda, 3,46 miliarde de euro, şi Suedia, 4,69 miliarde de euro.
Potrivit planului Comisiei Europene, banii vor fi oferiţi sub formă de granturi şi împrumuturi. Statele membre vor trebui să solicite finanţări, prezentând proiectele în care vor fi investite fondurile alocate.
Generations before us have built a Union of peace and prosperity, without peer or precedent anywhere in the world. Today we face our own defining moment.
With #NextGenerationEU we can build a green, digital and resilient future for our Union. 👉 https://t.co/JmHsay3I9g pic.twitter.com/coojAUgGu7— Ursula von der Leyen #UnitedAgainstCoronavirus (@vonderleyen) May 27, 2020
“Comisia propune un nou instrument de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, care va fi suplimentar bugetului multianual de 1.100 de miliarde. Vorbim de 1.850 de miliarde de euro“, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European, prezentând propunerea.
Propunerea prezentată miercuri de Comisia Europeană are nevoie, însă, de aprobarea tuturor celor 27 de state membre UE, care au păreri diferite în această privință.
Liderii vor discuta propunerea la următorul summit programat pe 19 iunie, a declarat președintele Consiliului UE, Charles Michel, într-un tweet.
The @EU_Commission proposal for Recovery Fund & MFF is an important step.
We will raise the matter at the scheduled #EUCO on 19 June.
Everything should be done to reach an agreement before the summer break #NextGenerationEU
Press release https://t.co/E0iShYcHDS
— Charles Michel (@eucopresident) May 27, 2020
Este de așteptat ca discuțiile să fie dificile, deoarece negocierile cu privire la fondul de relansare se vor desfășura în paralel cu discuțiile privind bugetul UE pentru următorii șapte ani.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că nu se așteaptă ca liderii să aprobe propunerea Comisiei atunci, în iunie, și că negocierile nu vor fi ușoare.
Membrii Comisiei au petrecut mai mult de 28 de ore în februarie, negociind bugetul, înainte de a suspenda ședința. Cu toate acestea, lucrurile sunt acum diferite, întrucât recesiunea indusă de virus a schimbat dramatic atât situația economică, cât și prioritățile politice ale țărilor UE, iar ajungerea într-un timp cât mai scurt la un acord este imperativă.
Raportul dintre împrumuturi și granturi este de așteptat să se numere printre problemele cele mai dezbătute de către guvernele UE în lunile următoare, precum și criteriile de alocare, care vor determina de câți bani va beneficia fiecare țară.
Un acord al membrilor CE ar putea ridica o parte din presiunea aflată asupra Băncii Centrale Europene, care până acum a preluat inițiativa răspunsului la nivelul UE, angajându-se să cumpere mai mult de o mie de miliarde de euro, însumând datorie pentru stabilizarea piețelor.
Acordarea de ajutor prin fonduri nerambursabile, mai degrabă decât prin împrumuturi, a fost o solicitare esențială a țărilor UE cel mai afectate de pandemie, cum ar fi Italia și Spania, pentru care împrumuturile mari rambursabile ar însemna să-și crească datoria la niveluri nesustenabile. Dar chiar și cu binecuvântarea Germaniei, planul se confruntă cu piedici din partea membrilor mai stricți ai blocului, precum și a națiunilor mici din estul Europei.
Austria, Danemarca, Olanda și Suedia și-au manifestat reticența de a distribui prea mulți bani sub formă de granturi, ei dorind să se meargă preponderent pe varianta de împrumuturi rambursabile și au spus că vor analiza îndeaproape condițiile legate de orice formă de ajutor. Reacția acestor țări a fost tot timpul mai moderată, ele semnalând că sunt dispuse să ia în calcul un compromis în jurul proiectului de bază, chiar dacă pentru ei unele detalii cheie rămân controversate.
“Acesta este un punct de plecare al negocierilor”, a declarat cancelarul austriac Sebastian Kurz, într-o declarație.
„Ceea ce este pozitiv este că plățile din fondul de redresare au un termen clar și asta ne garantează că acesta nu este începutul unor datorii cu caracter permanent. Ceea ce mai trebuie negociat ține de valoarea și raportul, echilibrul dintre granturi și împrumuturi.”









