Oamenii de afaceri avertizează: avem o avalanșă de promisiuni electorale nesustenabile bugetar

Antreprenorii români care fac parte din Fundația ”Romanian Business Leaders” (RBL) au tras joi un semnal de alarmă în privința Planului Bugetar Structural Național pe Termen Mediu 2025 – 2031, prezentat de Guvern la finalul lunii octombrie 2024, și reclamă ”o avalanșă de promisiuni electorale nesustenabile bugetar”. Într-o analiză prezentată într-un comunicat de presă, oamenii de afaceri prezintă argumentele pentru care, în lipsa clarității documentului, punerea în practică a planului este incertă și, în plus, planul prevede o sumedenie de promisiuni electorale, fără acoperire bugetară.

Guverul se angajează, prin Planul Bugetar Structural Național pe Termen Mediu pe care l-a prezentat Comisiei Europene, să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar de la 7.9% (estimat pentru 2024) până la un nivel de 2,5% din PIB în 2031.

Planul nu oferă însă claritate cu privire la modul în care se va obține această scădere în termeni reali, în practică, susține RBL în comunicatul citat:

”Ca reprezentanți ai mediului de afaceri din Romania ne manifestăm activ preocuparea cu privire la lipsa de sustenabilitate financiară a promisiunilor electorale. Suntem real îngrijorați cu privire la costul care se va răsfrânge în final asupra mediului economic. Finalul de an este momentul realizării planurilor de afaceri pentru anul următor, dar într-un context marcat de impredictibilitate, planurile de dezvoltare ale antreprenorilor români sunt acum înlocuite de strategii de adaptare la cele mai pesimiste scenarii”,

spun reprezentanții RBL.

Analiza RBL, pe larg:

”În «reforma fiscală» prevăzută cu aplicabilitate din 2025 se prevede un necesar suplimentar de cel puțin 1.1% din PIB în 2025, necesar care cel mai probabil va fi obținut prin majorări de impozite și taxe. Totodată, planul prevede o creștere cu doar 0.5% din PIB pentru îmbunătățirea colectării (acolo unde este de fapt lupta cu evaziunea reală), începând cu anul 2026 și apoi o creștere cu 0.2% din PIB în 2031.

De asemenea, planul prevede o reducere a cheltuielilor cu personalul bugetar de la 9.3% din PIB în 2024, la 8.9% din PIB în 2025, ajungând la 8.3% din PIB în 2031, fără a oferi detalii cu privire la o reformă a aparatului bugetar. În schimb, nivelul dobânzilor asumate va crește de la 2% din PIB în 2024 până la 3.5% din PIB în 2031. Neclară este și estimarea scăderii cheltuielilor cu asistența socială de la 12.5% din PIB în 2024 la 10.7% din PIB în 2031, în contextul în care nu se precizează nimic privind o reformă a pensiilor, ajutoare sociale sau a sistemului de sănătate.

Previziunile privind creșterea ponderii datoriei publice în PIB pleacă de la 48.9% în 2023, cu o creștere continuă la peste 60% din PIB în 2026-2031 și o ulterioară scădere până la 47.9% din PIB in 2041.

Ministerul de Finanțe a organizat în această toamnă informări către mediul de afaceri, în cadrul cărora reprezentanții Romanian Business Leaders au menționat, de fiecare dată, nevoia iminentă de a reduce cheltuielile bugetare și de a nu pune povara deficitului bugetar doar pe umerii firmelor, prin creșteri de taxe și impozite.

La o primă analiză a planului de reducere a deficitului bugetar, decodăm că urmează o îndatorare peste măsură, pentru a susține, pe lângă investiții publice, un aparat de stat ineficient, incapabil să se reformeze în mod real.

Costurile acestei ineficiențe a aparatului public se transferă – prin decizie politică de mărire a impozitării – fie firmelor (prin taxe mai mari pe profit sau venituri), care la rândul lor vor încerca să o recupereze prin prețuri mărite, acolo unde e posibil sau prin încetarea activității, acolo unde firmele nu pot mari prețurile, fie direct populației (prin accize sau TVA mărite sau prin impozite locale mai mari pe locuințe).

Având în vedere contextul electoral în care ne aflăm, am analizat comparativ propunerile din programele electorale ale PSD, PNL și USR și redăm principalele diferențiatoare cu privire la:

Viziunea generală privind reducerea cheltuielilor publice:

• PSD propune o abordare de raționalizare a cheltuielilor prin prioritizarea  proiectelor de investiții bazate pe impactul lor economic și social, introducerea unui buget bazat pe rezultate și flexibilizarea fiscalității pentru investițiile strategice. Pun accent pe o programare bugetară bazată pe criterii de performanță și eliminarea cheltuielilor nejustificate prin standarde de cost și optimizarea achizițiilor publice.
• PNL adoptă o perspectivă de stabilitate fiscal-bugetară, concentrându-se pe reducerea deficitului și menținerea unui raport sănătos între cheltuieli și PIB, limitând deficitele doar în cazuri excepționale. Măsurile lor prevăd reducerea sectorului public prin digitalizare și prioritizarea unor proiecte cu valoare socială ridicată, fără a propune explicit o restructurare amplă a administrației.
• USR promovează o viziune radicală de eficientizare a aparatului de stat, printr-o reducere semnificativă a numărului de ministere, agenții și poziții redundante din administrație.

Prioritizarea investițiilor și a cheltuielilor strategice.

• PSD subliniază importanța investițiilor publice în infrastructură, sănătate, educație și tranziția verde, cu o abordare prin care să solicite mai multă flexibilitate în raport cu normele fiscal-bugetare europene. Aceasta ar permite continuarea cheltuielilor necesare pentru dezvoltare economică, dar cu un control sporit al risipei prin evaluări de cost-eficiență.
• PNL se concentrează pe prioritizarea investițiilor în proiecte cu impact social, promovează echilibrul între investiții și menținerea deficitului sub control.
• USR adoptă o politică de austeritate investițională, propunând eliminarea programelor considerate neproductive. USR consideră prioritare alocările în funcție de impact economic imediat și evitarea investițiilor care nu aduc beneficii directe contribuabililor.

Privim cu o notă de îngrijorare aceste platforme politice, întrucât niciuna nu indică clar modul de reducere a deficitului bugetar, așa cum apare în traiectorie descendentă în Planul Bugetar Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031.

Pe lângă necesarul de acoperire a deficitului bugetar pentru cheltuielile incluse deja în acest Plan, în această campanie electorala politicienii continuă să ofere promisiuni de reducere a fiscalității sau de acordare de facilități fiscale, arătând lipsa de coerență economică.

Și, atunci, ne întrebăm: cine își asumă de fapt acest Plan pentru reducerea deficitului bugetar, cine îl va implementa efectiv și cine va suporta în final costurile aferente?

În contextul în care actualul Guvern anunță că nu va crește taxele și impozitele, așa cum declară și susțin si toate partidele politice aflate în campania electorală, care, în plus, propun și reduceri de fiscalitate, și nici nu sunt clar anunțate operarea unor modificări structurale pentru a scădea în mod real cheltuielile bugetare, singura cale logica pentru a aduce la buget banii necesari rămâne împrumutul.

Or, acest comportament repetitiv, dublat de lipsa unei viziuni asupra contextului global economic și geo-politic în care ne aflăm, denotă lipsa de responsabilitate si asumare politica, iar exemplul recent al Greciei ramane de referinta intr-un astfel de context economic si geo-politic.

Romanian Business Leaders susține necesitatea creșterii competitivității fiscale a României, a stabilității și predictibilității legislației. Susținem menținerea cotei unice pentru impozitarea persoanelor fizice, fără excepții, dublată de un comportament al statului de reducere și eficientizare a propriilor cheltuieli”.