OCDE vede o creștere economică solidă a României, dar riscurile sunt ridicate

Creşterea economiei României este solidă, dar riscurile sunt ridicate, se arată în studiul dedicat României “Economic Survey of Romania”, publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Pandemia de COVID-19 a stopat îmbunătăţirea rapidă a nivelului de trai. Deşi redresarea este solidă, reapariţia virusului înrăutăţeşte perspectivele de creştere a economiei, deoarece rata de vaccinare este scăzută, se menţionează în studiul citat.

“Înaintea pandemiei, performanţa economică a Romania era impresionantă. În mai puţin de 20 de ani, Romania a redus cu jumătate decalajul privind PIB-ul pe cap de locuitor faţă de media OCDE, de la aproape 70% la aproximativ 35%. Populaţia expusă riscului de sărăcie sau excluziunii sociale a scăzut la 30% în 2020, de la aproximativ 50% cu 30 de ani înainte”, potrivit documentului OCDE.

România trebuie să utilizeze cât mai mult fondurile europene, profitând de oportunitatea oferită de planul UE NextGeneration, prin care va primi sume mari sub formă de granturi, care vor fi folosite pentru a finanţa Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, susţin autorii raportului. Implementarea eficientă a acestor planuri va necesita întărirea capacităţii administrative, în special în ceea ce priveşte supervizarea proiectelor, în timp ce sunt implementate reformele structurale asociate..

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică consideră că este urgentă reformarea sistemului de pensii.

“Trebuie reconsiderată legea pensiilor din 2019, deoarece subminează sustenabilitatea finanţelor publice şi limitează resursele disponibile pentru educaţie, îngrijirea sănătăţii, asistenţă socială şi infrastructură, care ar fi mai eficiente în sprijinirea redresării. Stimulentele pentru extinderea vieţii profesionale şi politicile pentru îmbunătăţirea angajării muncitorilor vârstnici trebuie întărite”, subliniază reprezentanţii OCDE în document.

De asemenea, reformele pot îmbunătăţi eficienţa şi echitatea în sistemul fiscal. Accelerarea modernizării administraţiei fiscale aşa cum este planificată este crucială pentru îmbunătăţirea colectării taxelor. Renunţarea la cheltuielile fiscale ineficiente şi creşterea taxelor cu efect de denaturare mai redus ar putea fi folosită pentru a reduce mai mult tratamentul fiscal denaturant, sporind potenţialul de creştere, se mai arată în studiul OCDE.

Potrivit sursei citate, politicile macroeconomice au susţinut economia din 2020. “Riscurile considerabile la adresa perspectivelor cer o normalizare prudentă. Politica monetară a fost în mod corect acomodativă în 2020, dar presiuni inflaţioniste ar trebui în continuare să fie monitorizate cu atenţie”, potrivit raportului.

În ceea ce priveşte inflaţia, OCDE menţionează că aceasta a depăşit limita superioară a intervalului ţintit de Banca Naţională a României (BNR), în urma creşterii preţurilor la energie şi alimente. BNR a majorat ratele dobânzii din octombrie şi ar trebui să le crească în continuare dacă va fi necesar pentru a evita ca presiunile inflaţioniste să se agraveze, susţine OCDE.

De asemenea, politica fiscală ar trebui să se adapteze la evoluţiile economice într-o manieră agilă.

“Măsurile de sprijin ar trebui îndreptate către firmele şi sectoarele cele mai afectate, dar viabile. Un plan credibil de consolidare pe termen mediu ar trebui să fie stabilit pentru a permite o reducere graduală a deficitului fiscal, în cazul în care redresarea evoluează conform aşteptărilor. Un astfel de plan ar trebui să includă reforme pentru a accelera absorbţiei fondurilor europene, majorarea colectării veniturilor şi îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii, care sunt necesare pentru a menţine sustenabilitatea finanţelor publice”, au transmis reprezentanţii OCDE în studiul citat.

Creşterea productivităţii a fost impresionantă, dar a scăzut în ultimul deceniu. Reformele pentru susţinerea dinamismului afacerilor şi rezolvarea decalajului din infrastructură este esenţiale pentru sprijinirea sporirii productivităţii. Totodată, îmbunătăţirea concurenţei şi a cadrului de reglementare poate ajuta la creşterea productivităţii. În pofida unor progrese făcute pentru reducerea poverii administrative, sistemul complex de autorizaţii şi licenţe încă reprezintă o povară semnificativă pentru afaceri.

Raportul mai arată că barierele de intrare în serviciile profesionale rămân ridicate. Prezenţa întreprinderile de stat cu performanţe scăzute denaturează alocarea resurselor.

“Ineficienţele în regimul insolvenţei afectează distrugerea creativă (companiile cu o productivitate scăzută ies de pe piaţă şi sunt înlocuite de noi întreprinderi). Multe firme neviabile supravieţuiesc în detrimentul unor companii noi, mai creative. Reorganizarea cu succes a companiilor îndatorate este rară deoarece firmele intră în procesul de insolvenţă cu întârziere. Reforme instituţionale, cum ar fi introducerea unor mecanisme de avertizare timpurie şi proceduri extrajudiciare, pot facilita reorganizarea firmelor viabile şi ieşirea celorlalte”, arată studiul “Economic Survey of Romania”.

Consiliul OCDE a decis la data de 25 ianuarie 2022 să facă primul pas în discuţiile de aderare cu România, în paralel cu Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croaţia şi Peru. Din acest moment, se vor pregăti foi de parcurs individuale, care vor prezenta termenii, condiţiile şi procesul de aderare, cu condiţia ca ţările respective să confirme adeziunea la valorile, viziunea şi priorităţile reflectate în declaraţia privind viziunea OCDE, făcută cu ocazia aniversării a 60 de ani de existenţă, şi în declaraţia din 2021 al Consiliului Ministerial.

Înfiinţată în anul 1961, OCDE joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate în materie de politică economică, socială şi de guvernare. Cele 38 de state membre OECD deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii.