”Ochiul și Timpanul”, varianta transatlantică. Care sunt mizele noului cuplu teribil Trump&Meloni?
El spune despre ea că este ”o femeie fantastică”, care și-a măturat toți adversarii de prin toată Europa. Ea îl laudă și îl descrie drept ”un apărător puternic și înțelept al Occidentului”. Donald Trump și Giorgia Meloni țes la foc automat o nouă ”relație specială” transatlantică, într-un peisaj politic mondial într-o schimbare nemaivăzută în ultimele decenii. Avantajele și riscurile acesteia fac obiectul unei analize ample a agenției de presă Reuters.
Șefa Guvernului de la Roma, Giorgia Meloni a fost singurul șef de stat sau de guvern european invitat la ceremonia inaugurării noului mandat prezidențial al lui Donald Trump de luni. Onoranta invitație nu a fost întâmplătoare: în urmă cu două săptămâni, Meloni a fost, din nou, primul lider european care l-a vizitat pe Trump după câștigarea alegerilor din toamnă, chiar la reședința sa din Florida, ceea ce a propulsat-o direct în pole position pentru a deveni noua aliată preferată a Washington-ului în Europa.
”Trump a ales-o pe Giorgia Meloni în calitate de interlocutor preferat din UE, pentru credibilitatea, fiabilitatea și pentru stabilitatea guvernului nostru. Este un lucru util pentru Italia, dar va fi util și pentru UE, în ansamblu”,
a explicat pentru Reuters vice-ministrul italian de Externe Edmondo Cirielli, membru al partidului ”Fratelli d’Italia”, condus de Meloni.
Este clar că, cel puțin teoretic, Meloni are numeroase beneficii din faptul că are o relație aparent preferențială cu Trump. Italia, membru important al NATO, se remarcă printr-un excedent comercial uriaș cu Statele Unite și printr-un buget de apărare redus, printre cele mai reduse dintre statele NATO. Iar aceste două elemente par să pună țara pe o traiectorie periculoasă, de coliziune directă, cu ideile noii administrații. Desigur, cu excepția situației în care își va putea folosi legăturile strânse cu președintele american pentru a devia această traiectorie.
Totuși, alinierea prea fidelă a Italiei cu excesiv de tranzacționalul nou președinte american implică și unele riscuri. De pildă, Meloni s-a chinuit din răsputeri pentru a convinge Bruxelles-ul că Roma poate fi considerată în continuare un partener de încredere, relație care ar putea fi subminată dacă Italia ar urma să promoveze, în mod flagrant, interesele italiene în detrimentul politicilor comune ale blocului comunitar.
”În realitate, Meloni se află într-o poziție foarte incomodă. Ea speră că având acces la «urechea» lui Trump îi va crește cota, dar asta riscă să o izoleze în Europa, fără a avea garanțiile complete că, în acest fel, chiar va putea proteja Italia de amenințările americanilor cu taxele vamale sau de rămânerea bugetului apărării la valorile mici de până acum”,
a declarat Francesco Galietti, fondatorul companiei de analiză de risc Policy Sonar.
Schimbarea la față
Sunt mai puțin de 10 ani de când Meloni și-a început transfigurarea: de la poziția de lider al unui partid marginalizat, ultranaționalist, catalogat uneori chiar neo-fascist, a ajuns astăzi la situația de a fi șefa unuia dintre cele mai stabile cabinete din istoria postbelică a Italiei, servind drept punte solidă între facțiunile de extremă dreapta și cele conservatoare din Europa.
Acum, alegerea peste Ocean a lui Donald Trump, un partener ideologic natural, i-a oferit ocazia de a încerca să joace un rol similar pe o scenă mult mai mare, globală, într-o perioadă în care relațiile dintre state par să indice unele resetări din temelii.
Probabil, Meloni se uită cu admirație în urmă cu 40 de ani, când pe scena globală apărea o altă alianță personală solidă, tot între SUA și o țară europeană: cea dintre Margaret Thatcher și Ronald Reagan. Relația celor doi s-a cimentat în anii 1980, iar de atunci a devenit ceea ce toată lumea consideră astăzi un dat istoric: ”relația specială” dintre Marea Britanie și SUA.
”Italia se va angaja întotdeauna să consolideze dialogul dintre Statele Unite și Europa, ca pilon esențial pentru stabilitatea și creșterea comunităților noastre”,
a spus Meloni într-o declarație făcută la scurt timp după depunerea jurământului de către Trump.
În ciuda îndepărtării sale de tinerețea politică zbuciumată, de extremă dreaptă, unii analiști din Roma care i-au urmărit ascensiunea fulgerătoare cred că instinctele eurosceptice ale Giorgiei Meloni sunt mai profunde decât par și, la un moment dat, vor apărea reactivate și fortificate.
”Este o naivitate să credem că Meloni va acționa în interesul Europei, funcționând pe post de ochi și timpan al UE în biroul lui Trump. În mod instinctiv, ea va opta întotdeauna pentru interesul național, mai degrabă decât pentru cele europene”,
a declarat Nathalie Tocci, directoarea Institutului Italian pentru Afaceri Internaționale (Istituto Affari Internazionali – IAI).
”Femeia Fantastică” și ”Apărătorul Occidentului”
Trump și Meloni au schimbat bezele și laude în mod repetat în ultimele două luni, de când întoarcerea primului la Casa Albă a devenit o certitudine.
”Sunt foarte încântat. Mă aflu aici cu o femeie fantastică. Într-adevăr, ea este cea care a luat Europa cu asalt”,
spunea Trump în timpul vizitei Giorgiei Meloni la reședința de la Mar-a-Lago, luna aceasta.
Meloni, la rândul ei, a insistat că președintele ales al SUA va apăra interesele occidentale și că abilitățile sale de înțelegere geopolitică l-ar putea forța pe Vladimir Putin să ajungă la masa negocierilor, pentru a rezolva conflictul din Ucraina.
”Trump are capacitatea deosebită de a pune în echilibru diplomația și descurajarea”,
spunea ea după călătoria în Florida.
”Pasărea pe sârmă”
Oricât de măgulitoare ar fi fost schimburile de complimente, Italia are însă enorm de multe de pierdut din cauza preşedinţiei lui Trump, în special din cauza ameninţării cu un război comercial SUA-UE, venite dinspre Washington.
Italia, statul membru G7, a înregistrat în 2023 (ultimul an pentru care există date complete) un excedent comercial remarcabil cu Statele Unite, de 42,1 miliarde de euro (43,6 miliarde de dolari), potrivit Biroului European de Statistică, al doilea cel mai mare din blocul comunitar după cel al Germaniei, ceea ce reprezintă o mare vulnerabilitate pentru țară, în situația impunerii de taxe vamale pentru statele UE.
Presa din Italia crede că Meloni va încerca să-și folosească relația preferențială cu Trump pentru ca firmele italiene să poată evita majorările de taxe vamale, gândindu-se, mai ales, la companiile italiene din industria alimentară. În mod oficial, cabinetul Meloni a refuzat să comenteze astfel de speculații.
Totuși, analiștii italieni cred că Italia oricum va avea de suferit, deși măsurile de taxare cu care amenință Trump vor lovi mai puternic înspre alte state europene:
”Economia italiană este atât de legată de economia europeană, încât este o iluzie să se gândim că taxele vamale ar putea doar pedepsi exclusiv Franța sau Germania, fără ca pe noi să ne atingă. Și fiți convinși că Meloni știe și ea acest lucru, așa că, de bine sau de rău, va trebui să reprezinte interesele Europei în fața lui Trump”,
a declarat Arturo Varvelli, directorul Consiliului European pentru Relații Externe de la Roma.
Un înalt oficial al UE de la Bruxelles, vorbind sub condiția anonimatului, a spus că nu este încă clar faptul că Trump ar avea de gând să construiască vreo ”punte” către Europa, cu sau fără Meloni.
Un alt oficial a declarat, în aceleași condiții, că prietenia lui Meloni cu Trump ar fi extrem de valoroasă pentru Europa, dacă ea îl va convinge să continue să susțină Ucraina în războiul acesteia cu Rusia.
Frumoasa și Geniul
O altă relație preferențială s-a înfiripat între Giorgia Meloni și miliardarul Elon Musk, un personaj tot mai important din cercul de apropiați ai președintelui Trump. Și în acest caz, s-au revărsat valuri de complimente, care mai de care mai siropoase și măgulitoare.
La un eveniment de gală desfășurat la New York anul trecut, în septembrie, Musk spunea despre Meloni că este
”chiar mai frumoasă pe dinăuntru decât de afară.”
Complimentul nu a rămas fără răspuns: Meloni l-a caracterizat pe Musk drept
”un geniu prețios.”
Recent, au apărut informații referitoare la faptul că guvernul italian se află în negocieri avansate cu compania SpaceX a lui Musk pentru un acord de 1,6 miliarde de euro în urma căruia compania va furniza servicii de telecomunicații criptate prin intermediul furnizorului de internet prin satelit Starlink.
Oficialii italieni spun că militarii și diplomații țării au nevoie de comunicații prin satelit sigure și eficiente, de tipul celor oferite de Starlink, și nu pot aștepta până în 2030, când este de așteptat să intre în funcțiune un sistem european rival, IRIS².
”Guvernul spune că acest acord nu este în detrimentul Europei, dar este clar că, dacă vom cheltui 1,5 miliarde pe Starlink, nu vom renunța peste cinci ani ca să ne alăturăm proiectului IRIS. Iată un exemplu foarte clar al felului în care Meloni pune interesele naționale deasupra intereselor europene”,
a spus Nathalie Tocci, pentru Reuters.
Cu un contract cu Starlink, Roma ar mai rezolva o parte și din problema cheltuielilor sale pentru apărare, însă nu suficient pentru a satisface cerințele Washington-ului.
În timp ce limita impusă de NATO pentru bugetul militar al statelor membre este de 2% din PIB-ul național, Trump a cerut ca limita să crească la 5%. În acest timp, cheltuielile Italiei se situează în jurul valorii de 1,5% din PIB, iar datoria publică uriașă a țării face ca creșterea acestora să fie greu de imaginat.
Francesco Galietti nu crede că Washington-ul va accepta genul de angajamente vagi pe care Roma le-a adus la înaintare în ultimul deceniu în sensul creșterii cheltuielilor:
”Este limpede că nu ne vom îndeplini promisiunile. Iar faptul că Meloni este cea mai bună prietenă a lui Trump nu o va ajuta prea mult în acest sens”,
crede șeful de la Policy Sonar.