„Odiseea” lui Nolan îl reînvie pe Homer: în lume explodează vânzările de carte… și nu numai!

Filmul „The Odyssey” al lui Christopher Nolan a devenit un adevărat fenomen cultural, cu efecte vizibile mult dincolo de sălile de cinema. Cifrele concrete de pe piață arată că vânzările de carte au explodat printre curioșii interesați de perioada Greciei Antice în diverse țări de pe glob. Însă și piața audio s-a revigorat puternic.

În Grecia, vânzările „Odiseei” și „Iliadei” au crescut cu până la 400% înaintea premierei filmului din 17 iulie, potrivit editorilor care spun că filmul a reaprins interesul global pentru epopeile antice, conform Newgreektv

În Marea Britanie, vânzările au urcat cu 70% comparativ cu 2025, iar concret s-au vândut aproximativ 35.000 de exemplare în plus față de 2025.

În SUA, vânzările de carte au crescut cu 76% de la începutul anului, iar în Israel, editura Magnes a raportat că s-au vândut de cinci ori mai multe exemplare prin site-ul lor în iulie față de luna precedentă, dar interesul crescut a dus și la creșterea vânzărilor la „Iliada”.

Curiozitatea pentru Grecia antică s-a extins și la limbă

Interesul crescut nu s-a oprit doar la cărți, oamenii au vrut să se apropie și mai mult de sursa poveștii.

Căutările pentru „learn Greek” au crescut cu 5.000% în ultimele două săptămâni, conform Google Trends.

Experta Preply, Madeline Enos, explică distincția pentru Greek City Times:

Greaca veche oferă posibilitatea de a te apropia mai mult de textul original al lui Homer și de lumea clasică, în timp ce greaca modernă ajută la conectarea cu cultura greacă actuală. Ea a subliniat că acea scânteie inițială poate duce la o înțelegere mai profundă a moștenirii lingvistice și culturale a Greciei.

În Franța, orele de ascultare zilnică ale audiobook-ului „Odyssey” pe Spotify au crescut cu peste 752% la mijlocul lunii iulie.

Interesul a stimulat și opere conexe tradiției homerice, precum continuarea lui Nikos Kazantzakis din 1938, adaptarea în versuri a lui Michalis Ganas sau recenta recreare semnată de actorul și scriitorul britanic Stephen Fry, publicate de editura Patakis.

O dezbatere paralelă

Succesul comercial n-a mers mână în mână cu unanimitatea critică. Clasicista Emily Wilson, cunoscută pentru traducerea sa din 2017, a criticat adaptarea în London Review of Books, deși a recunoscut și impactul cultural pozitiv, numind lansarea filmului un eveniment de sărbătorit.

Regizorul Christopher Nolan însuși a recunoscut că a modificat semnificativ finalul, explicând:

“Originalul este atât de sumbru și atât de misogin… a trebuit să exclud o parte din acel material, dar n-am vrut să elimin complet ce spune despre bărbați și modul în care aceștia poartă războaie.”,

conform Euronews

Practic, editorii de carte și produse multimedia spun că filmul funcționează ca un declanșator: nu garantează automat vânzări, dar deschide un nou dialog public în jurul unui text vechi de secole.