Optimismul îi dă afară din casă pe români. Speranța la mai bine după alegeri, la cote ridicate

Peste 60% dintre români se aşteaptă ca situaţia din localitatea lor să se îmbunătăţească în urma alegerilor din 9 iunie. Un procent similar aşteaptă îmbunătăţirea modului în care este reprezentată România în PE, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda news.ro.

În urma rezultatelor de la alegerile locale, 66.2% dintre români se aşteaptă ca, în următorii 4 ani, situaţia din localitatea lor să se îmbunătăţească, 22.6% să rămână la fel, iar 9.6% să se înrăutăţească. 1.6% nu ştiu sau nu răspund.

Se aşteaptă ca situaţia din localitatea lor să se îmbunătăţească în special votanţii PSD şi ai PNL, persoanele cu educaţie primară, cei inactivi, gulerele albastre, locuitorii din rural şi cei cu un venit mai redus. Se aşteaptă ca situaţia din localitatea lor să rămână la fel în special votanţii USR, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi cei cu un venit mai ridicat.

Aşteptări privind modul în care este reprezentată România în Parlamentul European în urma alegerilor europarlamentare

În urma rezultatelor de la alegerile europarlamentare, 60.5% dintre respondenţi se aşteaptă ca, în următorii 4 ani, modul în care este reprezentată România în Parlamentul European să se îmbunătăţească, 23.1% să rămână la fel, iar 12.4% să se înrăutăţească. 4.1% nu ştiu sau nu răspund.

Se aşteaptă ca modul în care este reprezentată România în Parlamentul European să se îmbunătăţească în special votanţii PSD, ai PNL şi ai AUR, persoanele cu educaţie primară, cei inactivi, gulerele albastre, locuitorii din rural şi cei cu un venit mai redus. Se aşteaptă ca modul în care este reprezentată România în Parlamentul European să rămână la fel în special votanţii USR, persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti şi cei cu un venit mai ridicat.

*** Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 19 – 27 iunie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.