Orbán sau Magyar: UE se pregătește pentru o politică a veto-ului sau pentru o relansare prudentă
În timp ce Ungaria se îndreaptă spre alegerile de duminică, oficialii Uniunii Europene se pregătesc în tăcere pentru orice rezultat posibil — de la o continuare a impasului cu Viktor Orbán până la o relansare prudentă sub conducerea liderului opoziției, Péter Magyar, scrie Euronews.
Orbán a fost mult timp o piatră de încercare pentru Bruxelles, folosindu-și frecvent — sau amenințând că își va folosi — dreptul de veto într-o măsură care amenință acum sistemul din interior. Cel mai recent, în martie, el a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit anterior, din cauza unei dispute legate de conducta Druzhba.
Magyar, care a fondat Partidul Tisza în urmă cu doi ani, s-a angajat să restabilească legăturile rupte ale Ungariei cu UE și NATO — o promisiune bine primită la Bruxelles. Tisza conduce în prezent în sondajele de opinie, devansând partidul Fidesz al lui Orbán. Dar Magyar este departe de a fi un liberal pro-european în sensul clasic al termenului.
„Urmărim campania foarte atent și suntem optimiști”,
a declarat un diplomat al UE pentru Euronews, sub condiția anonimatului, adăugând că o evaluare completă va urma odată ce rezultatele vor fi cunoscute luni.
Oficialii Fidesz, însă, nu acordă importanță sondajelor.
„Cele două tabere sunt de dimensiuni similare, iar sondajele sunt foarte nesigure — aproximativ una din zece persoane răspunde la telefon. Susținătorilor lui Tisza le place să-și exprime opiniile cu voce tare; ai noștri sunt mai tăcuți. Mult va depinde de mobilizare”,
a declarat pentru Euronews o sursă apropiată partidului.
Orbán a prevăzut că va câștiga majoritatea circumscripțiilor individuale și că va obține o majoritate parlamentară stabilă, cuprinsă între 100 și 110 de locuri în parlamentul care numără 199 de locuri. Fidesz a realizat o reformă a sistemului electoral în 2011, care a avantajat partidul aflat la guvernare.
Frauda electorală ar putea provoca o ruptură
La Bruxelles, una dintre principalele preocupări o reprezintă alegerile în sine.
Europarlamentara olandeză din Partidul Verde, Tineke Strik, a declarat pentru Euronews că va îndemna Bruxelles-ul să monitorizeze îndeaproape scrutinul și să reacționeze rapid în cazul în care Orbán ar câștiga prin fraudă sau cumpărare de voturi. Mai mulți europarlamentari i-au adresat, de asemenea, o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând o supraveghere sporită din partea Comisiei Europene.
Dacă vor exista fraude sau cumpărare de voturi, UE „ar trebui să înghețe toate finanțările, deoarece nu ne putem aștepta decât la o radicalizare și mai mare din partea lui Orbán”, a spus Strik. Ea a solicitat, de asemenea, Consiliului să-și intensifice eforturile în ceea ce privește procedura prevăzută la articolul 7 împotriva Ungariei, un mecanism care a fost declanșat împotriva Ungariei în 2018 și care ar putea, în cele din urmă, să priveze țara de drepturile sale de vot.
Cu toate acestea, procedura a stagnat în principal deoarece necesită unanimitate, existând puține șanse de a se ajunge la un acord între toate cele 27 de state membre.
„Nu văd niciun scenariu în care Bratislava, Praga sau Roma ar susține suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei”,
a declarat expertul Dániel Hegedűs.
El a avertizat, de asemenea, împotriva speranțelor de a ocoli Ungaria prin integrare diferențiată.
„Nu poți practica integrarea diferențiată în fiecare zi. Nu există o versiune interguvernamentală a bugetului UE sau a cadrului financiar multianual”,
a spus Hegedűs, sugerând în schimb că, în cele din urmă, va fi necesară o soluție politică.
Mulți diplomați consideră că veto-ul lui Orbán asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei este legat de campania sa de realegere, în cadrul căreia opoziția față de Kiev a devenit o temă centrală. Mulți dintre ei afirmă că, odată ce alegerile se vor încheia, se așteaptă ca liderii UE să adopte o poziție mai fermă față de el, în cazul în care va menține blocada.
„Orbán înțelege că testează constant limitele a ceea ce celelalte state membre sunt dispuse să tolereze”,
a declarat unul dintre diplomații de rang înalt consultați de Euronews.
O previzualizare a acestei reacții negative a avut loc la jumătatea lunii martie, când liderii UE l-au mustrat pe rând în mod public pe premierul maghiar în cadrul unui summit aprins, în urma schimbării de poziție de ultim moment a acestuia cu privire la acordul de finanțare a Ucrainei.
Majoritatea capitalelor consideră veto-ul o încălcare a principiului cooperării loiale care stă la baza procesului decizional colectiv al blocului — un temei juridic pe care Comisia Europeană l-ar putea folosi pentru a iniția proceduri împotriva Budapestei după alegeri.









