Pământurile rare și grafitul transformă România într-o miză strategică pentru UE

România începe să redeschidă mine care păreau îngropate definitiv în istorie. Numai că miza nu mai este aurul. Ci grafitul pentru bateriile electrice, cuprul pentru infrastructura energetică, magneziul pentru industria aeronautică și pământurile rare fără de care nu pot exista nici turbine eoliene, nici rachete, nici inteligență artificială. Într-o lume care intră într-o nouă cursă globală pentru resurse strategice, România descoperă că subsolul ei poate deveni una dintre cele mai importante arme economice ale Europei.

Potrivit Comisiei Europene, România are deja trei proiecte miniere declarate strategice în cadrul Critical Raw Materials Act: grafitul de la Baia de Fier, magneziul de la Budureasa și cuprul de la Rovina. Investițiile totale estimate depășesc 615 milioane de euro, potrivit TVR Info.

La Baia de Fier, în Gorj, statul vrea să redeschidă mina de grafit abandonată la începutul anilor 2000. Grafitul este esențial pentru bateriile mașinilor electrice și pentru stocarea energiei. Agenția Internațională pentru Energie estimează că cererea globală pentru grafit destinat bateriilor ar putea crește de peste patru ori până în 2040. Proiectul românesc ar putea primi aproape 200 de milioane de euro finanțare europeană și este considerat unul dintre cele mai importante pentru autonomia energetică a UE.

În Bihor, la Budureasa, România pregătește exploatarea magneziului, un metal strategic folosit în industria auto, aeronautică, electronică și militară. Miza este uriașă pentru că Europa depinde aproape total de China pentru procesarea magneziului. Potrivit Curții Europene de Conturi, China controlează aproximativ 97% din procesarea mondială a acestui metal critic.

Există însă și alte puncte strategice pe harta României. La Roșia Poieni, în Apuseni, se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din Europa. La Rovina, în Hunedoara, proiectul de extracție a cuprului și aurului este considerat unul dintre cele mai mari proiecte miniere de acest tip din Uniunea Europeană. La Jolotca, în Harghita, există rezerve importante de pământuri rare,  elemente esențiale pentru tehnologia militară, industria semiconductorilor și turbinele eoliene.

Potrivit datelor europene, România deține 16 dintre cele 34 de materii prime critice identificate de UE: grafit, magneziu, cupru, tungsten, titan, bor, galiu, germaniu, telur și pământuri rare. Iar asta transformă țara într-o piesă strategică într-un moment în care Europa încearcă să își reducă dependența de importurile asiatice și să își securizeze industria verde și de apărare.

Dar există și controverse uriașe. Organizațiile de mediu avertizează că unele proiecte, precum Rovina, pot afecta grav comunitățile și ecosistemele locale. Specialiștii spun însă că adevărata miză nu este doar extracția, ci procesarea în România. Pentru că dacă țara exportă doar materie brută și importă apoi produse finite scumpe, mare parte din valoarea economică se pierde.