Patriotism rusesc: cei mai bogați ruși fug cu banii mâncând pământul, de teama confiscărilor

Cei mai înstăriți cetățeni ai Rusiei, inclusiv unii dintre apropiații președintelui Vladimir Putin, și-au crescut brusc tendința de export al capitalurilor, trecându-și banii în conturi din alte țări, din cauza îngrijorărilor din ce în ce mai mari cu privire la economia și la sistemul bancar al Rusiei, precum și pe fondul temerilor că banii le-ar putea fi confiscați pentru bugetul militar al țării, aflat în dificultate, potrivit unor membri ai elitei financiare ruse și unor apropiați ai acestora, citați de publicația americană Bloomberg.

Mutarea fondurilor către conturi din alte țări s-a accelerat spectaculos în ultimul an, însă mai ales în ultimele luni.

Pentru a-și proteja capitalurile, cei mai bogați ruși folosesc criptomonede și metale prețioase, mai ales aur. De asemenea, investesc în active străine și în fonduri de investiții private, în principal în Orientul Mijlociu.

O estimare conservatoare a sumei de bani ieșită de pe piața rusă de la începutul acestui an conduce spre câteva zeci de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

Un om de afaceri rus care a discutat cu jurnaliștii Bloomberg sub protecția anonimatului spune că a transferat fonduri în Cipru și Emiratele Arabe Unite. Alții doi au declarat că investesc în Emiratele Arabe Unite, Turcia și Arabia Saudită; un al patrulea a declarat că transferă bani în Africa.

Totodată, pe lângă proprietățile imobiliare din Dubai, rușii bogați cumpără proprietăți în Monaco.

Temerile legate de averile lor s-au intensificat în rândul elitei financiare ruse după un val de naționalizări ale activelor private, care au afectat companii în valoare totală de 4 trilioane de ruble, mai spun sursele Bloomberg. Este vorba despre cea mai mare redistribuire a proprietăților din anii 1990 încoace, afectându-i inclusiv pe unii dintre miliardarii ruși din topul Forbes, care anterior demonstraseră loialitate față de Kremlin.

De pildă, în acest an, holdingul Rusagro, unul dintre cele mai mari de pe piața agricolă a Rusiei, a trecut în proprietatea statului. Fondatorul și proprietarul său, miliardarul Vadim Moșkovici, cu o avere estimată la 2,9 miliarde de dolari, potrivit Forbes, nu doar că și-a pierdut activele, dar a ajuns și în arest preventiv sub acuzația de fraudă și luare de mită.

Anterior, autoritățile au confiscat compania Yujuralzoloto de la miliardarul Konstantin Strukov, aflat și el în arest preventiv, precum și Aeroportul Domodedovo din Moscova, preluat de la oligarhul Dmitri Kamenșcik.

Revânzarea acestor companii către noii proprietari a contribuit deja cu câteva sute de miliarde de ruble la bugetul statului, al cărui deficit pentru perioada ianuarie-iunie a acestui an a ajuns la aproape 6 trilioane de ruble.

Dacă în anii trecuți cei mai bogați ruși încercau să-și ascundă fluxurile de numerar de autoritățile de reglementare occidentale, acum sunt forțați să se ascundă și de ochiul atent al Kremlinului. Astfel, fondurile sunt retrase prin Armenia, Kazahstan sau Kîrgîzstan. O altă modalitate este prin intermediul unui stable coin – A7A5, care a fost concepută tocmai pentru tranzacții care să eludeze sancțiunile.

Interesul elitelor financiare pentru retragerea fondurilor a început să crească la sfârșitul anului 2024, din cauza presiunii tot mai mari asupra lor venite din interiorul Rusiei, a declarat pentru Bloomberg o sursă familiarizată cu fluxurile financiare ale celor mai bogați ruși. Numeroși miliardari sunt îngrijorați și de starea sistemului bancar, mai spun sursele citate, în condițiile în care instituțiile de credit se confruntă cu un val de neplată a creditelor, inclusiv a celor emise pentru producția militară, iar ponderea activelor cu probleme în bilanțurile lor a depășit 11%.

Banca Centrală a Rusiei nu mai publică cifre oficiale privind ieșirile nete de capitaluri private.

În primul an de război, conform unei estimări citate anterior de portalul rus independent The Moscow Times, au părăsit piața rusă capitaluri în valoare de 253 de miliarde de dolari. În termeni relativi, rata ieșirilor a ajuns la 13% din PIB, doborând toate recordurile anterioare. De pildă, în 2008, pe fondul crizei financiare globale, și apoi, în 2014, după anexarea Crimeei, ieșirile de capital reprezentau aproximativ 11% din PIB (cca. 150 de miliarde de dolari pe an).