Se tocește lanțul de iubire? Miliardarii ruși i s-au plâns lui Putin de naționalizarea în masă

La întâlnirea anuală cu Vladimir Putin, reprezentanții marilor companii rusești i-au înmânat președintelui o scrisoare prin care i se cerea să analizeze deciziile privind naționalizarea în masă a proprietății private, care au afectat fabrici, uzine, porturi și companii în valoare de peste 4 trilioane de ruble, potrivit lui Alexander Șohin, șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, al cărei consiliu de administrație include miliardari din lista Forbes, scrie cotidianul rus de afaceri Kommersant, citat de portalul rus independent The Moscow Times.

Potrivit lui Șohin, oamenii de afaceri îl contactaseră deja pe Putin în 2023, iar acesta spunea atunci că ”trebuie rezolvată problema”, însă nu s-a mai luat nicio decizie în acest sens.

”Acum i-am dat scrisoarea. Sperăm la o decizie… Vrem o formulă juridic clară, care să nu lase loc de interpretare din partea instanțelor”,

a spus Șohin.

Potrivit acestuia, companiile ar vrea ca încălcarea drepturilor și libertăților intangibile ale cetățenilor să nu fie considerată motiv de naționalizare.

”În acest moment, cea mai ușoară modalitate de a naționaliza este aceea de a declara că drepturile cetățenilor la o viață decentă sunt încălcate de către proprietarii acelor active. Acesta este un interes public pe care statul îl poate proteja, chiar dacă nimeni nu solicită. Și asta înseamnă că orice proprietate poate fi apoi transformată în proprietate de stat, fără vreo urmă de compensații”,

a spus Șohin.

Mai mult, companiile cred că statul ar putea achiziționa active în loc să le confiște.

”Noi credem că, dacă statul are nevoie de ceva, ei bine, naționalizează-l, dar plătește pentru el, cumpără-l de la proprietar!”,

a explicat Șohin.

În 2012, Putin susținea că Rusia nu are planuri să revizuiască rezultatele privatizării din anii 1990, care a generat crearea unei generații noi de miliardari care au preluat controlul asupra unor active economice cheie.

De la începutul războiului, Putin a reiterat în repetate rânduri că ”nu va exista nicio naționalizare” – la congresul RSPP din aprilie 2024 și din nou la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie 2025.

În ciuda acestui fapt, ritmul confiscării afacerilor private se accelerează.

Până la sfârșitul anului 2022, Procuratura Generală a raportat revenirea a 100 de întreprinderi în valoare de 1,3 trilioane de ruble în proprietatea statului. Până în 2024, această sumă crescuse la 2,4 trilioane, iar în 2025, a depășit 4 trilioane de ruble.

Cel mai mare dealer auto, Rolf, Uzina Electrometalurgică din Celiabinsk (CHEMK), cel mai mare comerciant de cereale din țară – Rodnye Polya, cel mai mare operator de depozite logistice din țară – Raven Rusia, cel mai mare producător de plumb – Dalpolimetall, Aeroportul Domodedovo din Moscova, una dintre cele mai mari companii alimentare din Rusia – Grupul KDV, precum și porturile Petropavlovsk-Kamchatsky, Murmansk și Kaliningrad și Terminalul Petrolier din Sankt Petersburg au fost toate transferate în cuferele Federației Ruse.

Statul accelerează confiscarea activelor din cauza problemelor bugetare: sancțiunile și încetinirea economică au dus la un deficit de venituri, potrivit economistului Evgheni Nadorșin.

Conform noii legi, corporațiile de stat vor fi obligate să transfere la buget 50% din valoarea de piață a activelor pe care le primesc după redistribuirea proprietăților, notează el.