Pericolul din adâncuri: cantități uriașe de bombe și muniții zac încă pe fundul mărilor europene

Creșterea ritmului activităților economice la mare adâncime, pe fundul mărilor și oceanelor care înconjoară Europa, crește riscul de accidente grave provocate de bombele, munițiile și armele chimice aruncate în larg în timpul celor două războaie mondiale prin care a trecut continentul în ultimul secol, potrivit unui avertisment al comisarului european pentru Mediu, lituanianul Virginijus Sinkevičius, citat de Euractiv.com.

Instalarea de parcuri eoliene offshore și creșterea numărului de cabluri submarine instalate pe fundul mărilor, fie pentru transportul energiei electrice, fie fibre optice pentru internet, mărește probabilitatea ca aceste arme abandonate în mări să fie mișcate și, eventual, activate, putând declanșa chiar explozii submarine. În plus, există cantități impresionante de substanțe chimice periculoase care ar putea duce la poluarea unor largi arealuri marine, a avertizat comisarul.

Abandonarea în mări și oceane a bombelor, munițiilor și a altor echipamente militare neutilizate, deteriorate sau expirate a fost considerată o metodă sigură și rentabilă de eliminare a acestora, cel puțin până spre sfârșitul anilor 1960, fiind metoda practicată pe scară largă după sfârșitul ambelor războaie mondiale.

Acum, după atâtea decenii de atunci, aceste materiale de război ar putea reprezenta un pericol real și cât se poate de actual pentru navigatori, pentru viața marină și, nu în ultimul rând, pentru sănătatea oamenilor, a spus Sinkevičius. Multe dintre materiale au trecut deja printr-un îndelung proces de corodare, aflându-se sub apă de peste 70 de ani.

Marea Baltică, un uriaș depozit subacvatic de armament

Estimările arată că numai sub Marea Baltică s-ar afla 50.000 de tone de muniție chimică, 500.000 de tone de arme convenționale și 10.000 de epave.

Mai spre vest, în largul coastelor belgiene și olandeze, aproximativ 35.000 de tone de muniție au fost aruncate în mare după primul război mondial.

”Trebuie să fim conștienți de aceste riscuri. Trebuie să le evaluăm cu atenție. Și, mai ales, trebuie să luăm măsuri. Un spațiu maritim securizat este esențial pentru păstrarea interesului strategic al UE, în domenii vitale cum ar fi libertatea de navigație, controalele la frontieră, aprovizionarea cu materiale esențiale și, într-adevăr, chiar și pentru securitatea noastră alimentară”, a declarat Sinkevičius la o conferință privind neutralizarea munițiilor neexplodate din mări, organizată săptămâna trecută de gruparea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) din Parlamentul European.

Preocupările comisarului au fost susținute de vicepremierul polonez Jacek Sasin, care a descris muniția aruncată în mare drept ”o bombă chimică pe fundul Mării Baltice”.

Sasin a spus că ar fi iresponsabil să transferăm sarcina de a curăţa mările Europei către generaţiile viitoare şi a cerut o cooperare inter-instituţională şi transfrontalieră pentru această misiune.

”Permiteți-mi să vă reamintesc că Polonia a căzut victimă țărilor care ne-au invadat și care au aruncat munițiile pe fundul Mării Baltice. Nu putem fi singurii care plătesc acest preț”, a spus el.

Sasin a avertizat, de asemenea, că Europa riscă un ”dezastru de mediu” dacă nu se iau măsuri urgente.

Opțiunile sunt puține și complicate

Actuala politică navală vizează mai degrabă eliminarea riscurilor pe care le presupun acest arsenal subacvatic, decât prelevarea armelor aruncate, ceea ce înseamnă, în special, faptul că munițiile subacvatice sunt detonate în mod controlat, a explicat comandantul Herman Lammers, directorul Centrului de excelență al NATO în domeniul echipamentelor militare navale.

Când vine vorba despre mine, detonarea lor este o opțiune mai rapidă și mai sigură, dar, desigur, vine cu riscuri pentru mediul marin, a spus el.

Această abordare a fost criticată de Terrance P. Long, șeful unui ONG canadian care face eforturi pentru eliminarea munițiilor subacvatice, care a cerut oprirea aruncării în aer a munițiilor aflate în oceane.

Procedând astfel, spune el, se pune în pericol major viața animalelor marine și se provoacă niveluri de zgomot de peste 300 de decibeli.

Long a condamnat, de asemenea, lipsa cooperării internaționale în această problemă, spunând că majoritatea protocoalelor și documentelor internaționale privind mediul, care vizează sănătatea și prezervarea mediului marin, neglijează faptul că ”munițiile au, în sine, această capacitate de a distruge oceanul”.

”Cred cu sinceritate că nu suntem capabili să curățăm munițiile sau să abordăm această temă într-un mod adecvat cu protocoalele și convențiile internaționale existente, așa cum sunt ele disponibile astăzi”, a spus el.

Posibile soluții

Dr. Margo Edwards de la Universitatea din Hawaii a împărtășit experiența Statelor Unite în curățarea munițiilor subacvatice. Oceanul Pacific, care înconjoară insulele, a fost folosit ca rampă de gunoi militar pentru cantități uriașe de arme chimice după cel de-al Doilea Război Mondial.

Atacul japonez asupra Pearl Harbor a fost, de asemenea, un eveniment militar major, în timpul căruia munițiile, avioanele căzute sau tot felul de alte epave au ajuns pe fundul mării.

Universitatea din Hawaii a documentat prezența munițiilor subacvatice folosind aparate submersibile cu echipaj. Sonarul a fost instalat pentru a cartografia cu de-amănuntul fundul oceanului, folosindu-se de capacitatea obiectelor metalice de a reflecta undele sonore într-un mod diferit.

Aceste echipamente, dotate cu brațe robotizate, au descoperit că unele dintre munițiile chimice din ocean erau puternic corodate.

Dr. Edwards a susținut că este nevoie de acțiune rapidă, înainte ca învelișurile metalice ale armelor să se corodeze complet.

”Îmi fac griji că tot așteptând așa în continuare, la un moment dat s-ar putea să se dovedească că am așteptat prea mult”, a spus ea.

În aprilie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere Uniunii Europene să elaboreze planuri pentru îndepărtarea epavelor și a munițiilor chimice.

Vaidotas Verba, recent numit reprezentant permanent al Lituaniei pe lângă organizațiile internaționale cu sediul la Viena, a cerut Comisiei Europene să înființeze un grup de experți care să cartografieze locațiile exacte și să propună soluții durabile pentru monitorizarea și neutralizarea munițiilor subacvatice.

Mai multe companii europene operează deja în domeniul prelevării și detonării controlate a munițiilor, beneficiind de vehicule autonome și de roboți capabili să manipuleze în siguranță detonatoarele.

Europarlamentara poloneză Anna Fotyga (ECR), care a participat la organizarea conferinței, a cerut Comisiei Europene să se angajeze că va oferi finanțare pentru eforturile de curățare a munițiilor de pe fundul mării.

”Acum este momentul să luăm măsuri”, a spus ea.

Pledoaria ei a fost reluată de colegul său polonez din ECR, Kosma Złotowski, acesta cerând, la rândul său, Comisiei să aloce fonduri speciale în acest scop, pentru a preveni producerea unor catastrofe:

”Economie, știință, politică – trebuie să unim aceste trei domenii pentru a ne atinge scopul simplu, cu care suntem cu toții de acord: evitarea unei catastrofe reale”, a spus el.