PFAS, sub lupa autorităților europene: riscuri majore pentru sănătate

Expunerea la anumite substanţe chimice persistente din produsele de zi cu zi ridică îngrijorări tot mai mari la nivel european, în contextul unor dovezi care indică riscuri pentru sănătate şi mediu, iar autorităţile analizează măsuri stricte pentru reducerea utilizării acestora.

Un raport ştiinţific, publicat joi, de Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), recomandă restricţionarea semnificativă a utilizării substanţelor per- şi polifluoroalchilate (PFAS), cunoscute drept „poluanţi eterni”, din cauza riscurilor în creştere pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu, transmite news.ro.

Aceste substanţe sunt utilizate pe scară largă în industrie datorită proprietăţilor antiaderente, impermeabile şi rezistente la căldură şi se regăsesc în numeroase produse, de la cosmetice şi ustensile de bucătărie până la ambalaje alimentare şi îmbrăcăminte impermeabilă.

PFAS se degradează extrem de lent, persistă în mediu perioade îndelungate şi se pot răspândi pe distanţe mari, contaminând apa subterană şi solul.

Potrivit ECHA, unele dintre aceste substanţe sunt asociate cu probleme grave de sănătate, inclusiv cancer şi tulburări ale funcţiei reproductive. Experţii agenţiei consideră că aceste riscuri necesită măsuri suplimentare de reglementare la nivelul Uniunii Europene (UE).

Raportul recomandă o restricţie extinsă a PFAS, cu excepţii limitate în situaţiile în care nu există alternative.

Comisia Europeană (CE) analizează deja interzicerea utilizării acestor substanţe în produse de consum uzuale, precum îmbrăcămintea sau ambalajele alimentare, cu derogări pentru domenii considerate strategice, inclusiv sectorul medical.

Adoptarea unei legislaţii va depinde însă şi de un studiu privind impactul socio-economic, aşteptat până la sfârşitul anului 2026.

În cadrul ECHA există poziţii diferite privind amploarea restricţiilor. Unii experţi consideră că interzicerea totală a acestor substanţe ar fi cea mai eficientă soluţie pentru reducerea impactului asupra sănătăţii şi mediului, în timp ce alţii avertizează că o astfel de interdicţie generală ar putea fi disproporţionată în lipsa unor alternative viabile în anumite sectoare.

Ca soluţie intermediară, specialiştii propun măsuri de reducere a riscurilor, precum etichetarea clară a produselor care conţin PFAS şi planuri specifice de gestionare pentru fiecare instalaţie industrială.

La nivel european, unele restricţii au fost deja introduse.

Pentru apa potabilă, este în vigoare o limită maximă de 0,1 micrograme pe litru pentru concentraţia combinată a 20 de PFAS considerate relevante pentru sănătatea umană.

De asemenea, au fost stabilite limite pentru ambalajele alimentare, iar utilizarea acestor substanţe în jucării va fi interzisă până în 2030.

Unele state membre au adoptat şi măsuri suplimentare.

În Franţa, de exemplu, utilizarea anumitor PFAS este interzisă, de la 1 ianuarie, în produse precum îmbrăcămintea, încălţămintea, cosmeticele şi ceara de schi, cu anumite excepţii.

Organizaţiile de mediu susţin restricţii mai dure şi critică ritmul lent al procesului legislativ european, invocând influenţa industriei.

În acelaşi timp, CE subliniază necesitatea unui echilibru între protecţia sănătăţii şi existenţa unor reguli clare şi uşor de anticipat, astfel încât atât companiile, cât şi consumatorii să ştie din timp la ce să se aştepte şi cum să se adapteze.

Impactul economic al poluării cu PFAS este considerat major. Potrivit unui raport, publicat la finalul lunii ianuarie, costurile pentru decontaminarea solului şi a apei şi pentru protecţia sănătăţii populaţiei din Europa sunt estimate între 330 de miliarde de euro şi 1,7 trilioane de euro până în 2050, în funcţie de amploarea măsurilor adoptate.