Piața asigurărilor din România reprezintă doar 1% din PIB

Piaţa asigurărilor din România reprezintă circa 1% din PIB, ceea ce arată că suntem o piaţă mică, nedezvoltată, dar cu un potenţial extraordinar de mare de dezvoltare, potrivit lui Cristian Roşu, vicepreşedintele Sectorului Asigurări-Reasigurări al Autorităţii de Supraveghere Financiară, citat de AGERPRES.

Conform datelor prezentate de acesta la o dezbatere în cadrul proiectului de informare “Către o Românie Asigurată”, după primele trei trimestre ale acestui an totalul primelor brute subscrise a fost de 9,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut.

“Prognozez că, la sfârşitul anului, vom avea o creştere de peste 20% faţă de anul 2020, o rată de creştere foarte importantă. În fiecare an am avut creşteri de 8-10-11%. Acesta arată că, în profunzimea activităţii de asigurări, probabil atât asigurătorii, cât şi brokerii, au fost mai aproape de nevoile clienţilor, dar şi clienţii- persoane fizice, juridice, consumatorii – au conştientizat că este necesară acoperirea unor riscuri care altfel, în momentul producerii lor, sunt prea scumpe ca să poţi să ţi le permiţi”, a spus Roşu la dezbaterea organizată de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România şi Digi24.

Acesta a subliniat că România este în continuare tributară asigurărilor generale, ce reprezintă circa 64% din totalul asigurărilor şi a atras atenţia că, din punctul său de vedere, asigurările de viaţă sunt extrem de importante, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru economie.

“Ce înseamnă pentru economie acumulările din zona asigurărilor de viaţă, care, în ţările occidentale la care ne place să ne raportăm, reprezintă peste 60% din totalul asigurărilor? În economia franceză, de exemplu, asigurările de viaţă reprezintă peste 60% din total pieţei de asigurări, iar piaţa de asigurări din Franţa reprezintă peste 12% din PIB. Noi, în România, abia reuşim să trecem de 1% din PIB ca valoare totală a asigurărilor dintr-un an. Asta ne arată că suntem încă o piaţă mică, încă o piaţă nedezvoltată, încă o piaţă nesofisticată, dar în acelaşi timp ne arată să ne uităm şi la partea plină a paharului, că avem încă un potenţial extraordinar de mare de dezvoltare. Este un loc în care putem să contribuim din plin atât la creştere economică cât şi la creştere de bunăstare”, a explicat Cristian Roşu.

Vicepreşedintele ASF, a menţionat că asigurările de viaţă au avut o creştere în jur de 22% în primele nouă luni ale anului, iar acestea, împreună cu asigurările de sănătate, cumulează sume pe care asigurătorii trebuie să le utilizeze, “nu pot să le adune şi să le ţină în sertar”.

“Trebuie să facă ceva cu ele. Şi atunci ele se vor duce în economia reală. Să ne gândim ce ar însemna ca din cele 10 miliarde de lei, cifra de afaceri per global piaţa de asigurări în trimestrul 3, să reprezinte 60% asigurările de viaţă. Asta ar fi însemnat 6 miliarde de lei, deci circa 1,2 miliarde euro, să fi fost reinvestiţi în economie.(…)
O asigurare de viaţă nu este ca o asigurare de RCA, după 6 luni a expirat…Sunt acumulări pe termen lung, pe 10, 15, 20 de ani, deci dau şi posibilitatea statului să aibă predictibilitate asupra unor sume pe care nu le rambursează la termen într-un ritm strict ca şi o anumită dobândă prestabilită”, a punctat Roşu.

În ceea ce priveşte asigurările de sănătate, el a semnalat că au început să aibă un trend crescător în ultimii ani, “la un moment dat” avansul fiind de 32%.

“Acest 32% pare mare ca sumă procentuală, dar în realitate discutăm de câteva sute de milioane de lei pe an. Sumele sunt mici. E un început la care trebuie să ne raportăm. Statul, oricât ar fi de bogat la un moment dat nu va putea asigura, oferi servicii de asigurare de sănătate populaţiei în integralitatea ei, la întreaga nevoie şi atunci singura posibilitate de acoperire a acestei nevoi suplimentare nu se poate realiza decât din aceste asigurări de sănătate. Asigurările de sănătate sunt elementul complementar care poate să vină şi să sprijine sistemul sanitar românesc. Prin anumite modificări legislative la care noi lucrăm, am avut şi nişte discuţii cu factori decidenţi, care la un moment dat au agreat ideile noastre, încercăm ca, la un moment dat, aceste sume să poată fi folosite şi în sistemul public, sistem care astfel se poate suprafinanţa, el fiind tot timpul într-o nevoie. Niciodată sistemul public de sănătate nu va putea să asigure sumele necesare şi suficient pentru ca sistemul de sănătate să fie cel pe care ni-l dorim. Este nevoie de surse de finanţare suplimentare, precum asigurările voluntare de sănătate”, a concluzionat vicepreşedintele ASF.