Plafonarea prețurilor alimentelor în Ungaria e ilegală; România se află într-o situație similară

Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a stabilit joi că legislația adoptată de Ungaria, prin care impune comercianților cu amănuntul să ofere spre vânzare anumite produse agricole selectate la preț fix și în cantități predeterminate este contrară legislației Uniunii Europene, se arată într-o hotărâre publicată pe site-ul CJUE joi, la prânz.

În vara trecută, guvernul României a luat o măsură asemănătoare, deși nu identică, plafonând adaosurile comerciale cu care pot fi comercializate un set de produse alimentare de bază. Măsura a fost prelungită și lista de produse a fost adnotată de câteva ori de atunci, fiind și acum în vigoare. Totuși, trebuie precizat că, deocamdată, decizia autorităților române nu a fost atacată în vreo instanță europeană.

La începutul anului 2022, cu doar câteva luni înaintea alegerilor legislative și în contextul pandemiei de Covid-19, guvernul maghiar a impus comercializarea a șase produse de bază (anumite tipuri de zahăr, făină de grâu, ulei de floarea soarelui, carne de porc, carne de pasăre și lapte) la prețuri plafonate, în încercarea de a tempera impactului spiralei inflaționiste asupra populației.

În noiembrie 2022, ca urmare a războiului din Ucraina, decretul a fost modificat și alte două produse au fost adăugate pe listă, și anume ouă și cartofi. Ulterior, plafonarea a fost prelungită succesiv.

Hotărârea plafonării a fost atacată în instanță de către filiala maghiară a retailerului austriac SPAR, după ce autoritățile maghiare i-au dat amendă pentru că, într-unul dintre magazinele sale, acesta nu a respectat cantitățile zilnice din produsele menționate în decret.

SPAR Ungaria a introdus, pentru început, o acțiune la Înalta Curte din Szeged, pentru a solicita anularea deciziei autorităților de a aplica amenda.

Ulterior, întrucât existau îndoieli cu privire la compatibilitatea Hotărârii Guvernului cu principiul liberei stabiliri a prețurilor de vânzare ale produselor agricole pe baza concurenței, s-a solicitat Curții de Justiție să se pronunțe cu titlu preliminar.

CJUE a reținut că Hotărârea Guvernului de a plafona prețurile la alimente și desfacerea unor cantități predeterminate de produse subminează concurența loială.

Astfel,

”… obligația de a oferi spre vânzare produse agricole la prețuri reglementate și în cantități specifice îi împiedică pe comercianți să își stabilească liber prețurile de vânzare și cantitățile pe care doresc să le vândă pe baza unor considerente economice.”

Curtea mai precizează că a examinat argumentul Ungariei potrivit căruia această restricție este justificată de obiectivele de combatere a inflației și de protejare a consumatorilor defavorizați și pentru a le asigura accesul la produse alimentare de bază la prețuri accesibile. Totuși, chiar dacă actul normativ atacat ar fi adecvat pentru realizarea acestor obiective, măsurile pe care le-a luat nu sunt proporționale:

”În speță, trebuie menționat că, chiar și presupunând că decretul guvernamental atacat este de natură să protejeze consumatorii defavorizați printr-o aprovizionare garantată cu produse alimentare de bază la prețuri accesibile și să combată inflația, acest decret depășește cadrul măsurilor necesare a fi luate pentru realizarea aceste obiective”, arată Curtea.

Măsura luată de Ungaria a avut consecințe nefaste și directe asupra pieței, în ansamblul său, întrucât a avut drept urmare subminarea liberului acces al comercianților la piață, în condiții de concurență efectivă, precum și perturbarea întregului lanț de aprovizionare cauzată de prețurile și cantitățile reglementate impuse acelor comercianți depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite prin decretul guvernamental, mai arată hotărârea CJUE.