Porunca de la Kremlin: cum trebuie să vorbească propagandiștii ruși despre SUA și Trump?

Pe fondul dezghețului care se simte în ultimele săptămâni la nivelul relațiilor dintre Rusia și Statele Unite, administrația prezidențială de la Moscova a trimis o serie de recomandări pentru presa de propagandă să se abțină să îl laude personal pe președintele american Donald Trump, ci să se oprească la a-i crea o imagine a ”unui om care a avut înțelepciunea să răspundă mâinii întinse de Rusia”, potrivit mai multe surse convergente din presa pro-guvernamentală și unei surse apropiate Kremlin-ului citate de publicațiile independente rusești Viorstka și The Moscow Times.

”Dacă, în cele din urmă, negocierile nu conduc nicăieri, vom putea spune oricând că noi am încercat, că am făcut totul”,

a explicat una dintre sursele Viorstka.

Potrivit sursei citate, orice contact între echipele mandatate de președinții Putin și Trump trebuie prezentate într-un context pozitiv

”Mai mult, este necesar să subliniem în toate modurile posibile că aceste contacte nu sunt cu niște americani abstracti. oarecare, ci cu însăși echipa lui Trump. Adică echipa unui om care a fost asuprit în toate felurile posibile atât în ​​patria sa, cât și în Europa. Să se spună că s-au făcut presiuni asupra noastră, s-au făcut presiuni asupra lui, dar până la urmă noi ne-am dovedit a fi mai puternici”,

a explicat sursa jurnaliștilor de la Viorstka.

Un angajat al unei importante instituții media de stat a descris noua politică de informare astfel:

”Nu putem face nicio promisiune cu privire la sfârșitul SVO (așa-numita ”operațiune militară specială” a Rusiei, denumirea oficială a războiului declanșat împotriva Ucrainei, n.n.), nu menționăm termene limită. Principalul fapt concret este că au luat legătura, iar noi suntem gata să ascultăm.”

Unul dintre angajații postului de televiziune de stat de la Moscova a remarcat că nu există instrucțiuni de a forța nota în vreun fel din perspectiva prezentării publice a părții americane, care trebuie ilustrată în termeni echilibrați:

”Suntem ca într-un câmp minat: trebuie să ne încadrăm să nu fie nici prea multe laude, nici prea puține. Prin urmare, trecem la modul de prelucrare ultra-simplă a informațiilor. Ca să ne menținem în siguranță”,

a adăugat șeful unei instituții media pro-guvernamentale.

Trump a nedumerit anterior puterea de la Kremlin, în special cu declarațiile sale despre Ucraina și cu tonul extrem de dur față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit unor surse de la Moscova citate de Bloomberg, săptămâna trecută. Aceștia susțineau că declarațiile lui Trump ”au depășit toate așteptările” Moscovei, care a încercat să-și impună viziunea asupra războiului ruso-ucrainean asupra Statelor Unite în toată perioada celor trei ani de război.

În același timp, liderii de la Kremlin se tem de o posibilă ”capcană” întinsă de Trump sau de eventualele întorsături sau răzgândiri neașteptate sau de ultim moment din partea administrației americane, care până acum și-a demonstrat dorința de a face numeroase concesii în raport cu Rusia. Oricum ar fi, Kremlin-ul intenționează să folosească această situație pentru a atrage de partea maxime beneficii din orice înțelegere care ar putea pune capăt războiului, mai susținea sursa citată de Bloomberg.

După ce promisese în campania electorală că va pune capăt războiului în 24 de ore, Donald Trump a purtat discuții telefonice cu Putin la trei săptămâni după inaugurarea sa, la inițiativa părții americane, iar o săptămână mai târziu delegațiile rusă și americană s-au întâlnit deja în Arabia Saudită, fără participarea Ucrainei sau a vreunui stat european.

În urma discuțiilor, s-a decis restabilirea activității ambasadelor și începerea consultărilor privind dosarele divergente, iar secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat posibilitatea relaxării sancțiunilor, în funcție de poziția Moscovei.

Între timp, Donald Trump a trecut la repetarea aproape literală a narațiunilor propagandistice ale Kremlinului. El l-a acuzat pe Zelenski că a fost cel care a început războiul și l-a numit ”dictator fără alegeri”, cu o rată de aprobare a populației țării sale de doar 4%, deși, potrivit celor mai recente sondaje, cifrele reale sunt de 14-15 ori mai mari (57% în sondajul publicat în luna februarie).

Mai mult, diplomația americană s-a opus nominalizării Rusiei drept ”agresor” într-o declarație a ”Grupului celor 7” (G7) și au votat împotriva unei rezoluții a Națiunilor Unite în care era condamnată invazia rusă, la trei ani după intrarea armatelor rusești în Ucraina.