Pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar se va aplica în două etape, una de la 1 august și, a doua, de la 1 ianuarie 2026, arată Biziday.

Principalele măsuri care vor intra în vigoare de luna viitoare sunt: 

  • Creșterea cotei standard de TVA, de la 19% la 21%;
  • Creșterea cotei reduse de TVA, de la 5% și 9%, la 11%. În această categorie se regăsesc alimentele, medicamentele, apa, cărțile, lemnele de foc, energia termică, dar și Horeca (hoteluri și restaurante). Horeca va fi reanalizată la finalul lunii octombrie, pentru o eventuală trecere la cota de 21%.
  • Creșterea accizelor – carburanți, alcool, tutun. La carburanți, o schemă de restituire parțială pentru companii care asigură transport, pentru atenuarea șocului.
  • Aplicarea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 de lei, dar numai pentru ceea ce depășește această sumă. Bolojan a explicat că sunt acum șase milioane de contribuitori și 16 milioane de beneficiari.
  • O taxă suplimentară pe profiturile băncilor.
  • O suprataxă pe toate câștigurile din jocurile de noroc, ce ar aduce un plus de 30%, de la această categorie de venituri.
  • Până la sfârșitul lunii iulie, vor fi completate legislațiile legate de pensiile speciale (jalon din PNRR), reforma instituțiilor autofinanțate prin reducerea cheltuielilor și reorganizări – ASF; ANCOM, ANRE.
  • Sporurile în cascadă vor fi reanalizate. Bolojan spune că sunt ministere cu sporuri de 50%, care și-au dublat salariile.
  • Actualizarea redevențelor și valorificarea activelor statului, în următoarele două săptămâni.

De la 1 ianuarie 2026, se vor aplica:

  • Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%;
  • Pensiile și salariile din sectorul public vor rămâne plafonate, după ce în 2024 au crescut cu 20%, salariile, și cu peste 30% pensiile.
  • Impozitarea proprietăților, pe baza valorii de piață;
  • Înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale;
  • Reorganizarea ministerelor, a instituțiilor din subordine și a structurilor lor descentralizate;

În noul an școlar (din toamnă) se vor aplica:

  • creșterea normei didactice cu două ore, în învățământul preuniversitar și universitar. Din cele 40 de ore săptămânale pe care un cadru trebuie să le petreacă la școală, în loc de 16 ore va preda 18, în loc de 18 va preda 20 de ore. Salariile rămân la fel.
  • Numărul de ore la plata cu ora va fi mult mai redus, foarte probabil la jumătate. Per ansamblu, statul va face economii direcționate tot către educație.
  • Reforma burselor.Rămân bursele de merit acordate într-un număr limitat, iar cele sociale vor fi alocate pe criterii ce țin de sprijinirea copiilor din familii defavorizate.

Și acest al doilea pachet va fi adoptat tot prin asumarea răspunderii. Aceasta este o procedură prevăzută de Constituția României și are drept particularitate faptul că proiectul nu mai este votat de camere, ci prim-ministrul vine în fața Parlamentului reunit și prezintă proiectul, după care Parlamentul are la dispoziție trei zile în care poate fi depusă o moțiune de cenzură împotriva guvernului. Proiectul de lege este considerat adoptat automat fără vot, dacă moțiunea pică sau dacă nu este depusă. Dacă moțiunea este adoptată, guvernul este demis, iar proiectul de lege nu intră în vigoare.

În urmă cu două săptămâni, ECOFIN constata că România nu a făcut nimic pentru corectarea deficitului bugetar și cere măsuri urgente, înainte de reuniunea de pe 8 iulie. La vremea respectivă, secretarul de stat care a reprezentat România în consiliu a explicat că pe 8 iulie, va fi adoptat un set de recomandări pentru țară.

România a avut un deficit bugetar de 9,3% în 2024, după metodologia europeană, cel mai mare dintre țările Uniunii Europene. În acest an, după primele cinci luni, deficitul este de 3,4% din PIB, la un nivel similar cu cel din primele cinci luni din anul trecut.