Preocupările legate de China determină SUA să se reintegreze în UNESCO

Agenția culturală și științifică a ONU, UNESCO, a anunțat că SUA intenționează să i se alăture din nou – și să plătească peste 600 de milioane de dolari (477 de milioane de lire sterline) în contul cotizațiilor retroactive – după o dispută de un deceniu declanșată de decizia organizației de a include Palestina ca membru, potrivit The Guardian.

Oficialii americani spun că decizia de a reveni a fost motivată de îngrijorarea că statul chinez umple golul lăsat de Washington în elaborarea politicilor UNESCO, în special în ceea ce privește stabilirea standardelor pentru inteligența artificială și educația tehnologică în întreaga lume.

Adjunctul secretarului de stat al SUA pentru management și resurse, Richard Verma, a trimis săptămâna trecută o scrisoare directorului general al UNESCO, Audrey Azoulay, în care a oficializat planul de a reveni.

Au fost aplauze în auditoriul UNESCO atunci când Azoulay a anunțat planul ambasadorilor în cadrul unei reuniuni speciale de luni, iar mulți delegați s-au ridicat în picioare pentru a saluta vestea – și noul aflux de bani. Revenirea Statelor Unite, cândva cel mai mare finanțator al agenției, este de așteptat să fie supusă votului celor 193 de state membre luna viitoare, potrivit unui diplomat al UNESCO.

Decizia reprezintă un mare impuls financiar pentru UNESCO, cunoscută pentru programul său privind patrimoniul mondial, precum și pentru proiectele de combatere a schimbărilor climatice și de învățare a fetelor să citească.

SUA și Israelul au încetat să mai finanțeze UNESCO după ce aceasta a votat pentru includerea Palestinei ca stat membru în 2011, iar ambele țări și-au pierdut dreptul de vot în 2013. Administrația Trump a decis în 2017 să se retragă cu totul din agenție, invocând prejudecăți anti-Israel și probleme de management.

În scrisoarea sa de săptămâna trecută, Verma a remarcat eforturile depuse de UNESCO în direcția reformei managementului și a “diminuării dezbaterilor politizate, în special în ceea ce privește problemele din Orientul Mijlociu”. O delegație de la Washington a venit la Paris săptămâna trecută pentru a înmâna scrisoarea, obținută de agenția de presă Associated Press.

De la alegerea sa în 2017, Azoulay a lucrat pentru a aborda motivele pentru care SUA au plecat, prin reforme bugetare și prin crearea unui consens între diplomații iordanieni, palestinieni și israelieni în jurul rezoluțiilor sensibile ale UNESCO.

Decizia SUA de a se întoarce “este rezultatul a cinci ani de muncă, timp în care am calmat tensiunile, în special în ceea ce privește Orientul Mijlociu, am îmbunătățit răspunsul nostru la provocările contemporane, am reluat inițiativele majore pe teren și am modernizat funcționarea organizației”, a declarat Azoulay pentru AP.

Ea s-a întâlnit cu democrații și republicanii la Washington pentru a explica aceste eforturi, potrivit unui diplomat al UNESCO. Grație acestor negocieri bipartizane, diplomații UNESCO și-au exprimat încrederea că decizia SUA de a reveni este pe termen lung, indiferent cine va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor.

Diplomații nu au fost autorizați să fie numiți public discutând despre munca de culise care a dus la această decizie.

Conform planului, guvernul SUA ar urma să plătească cotizația pentru 2023, plus 10 milioane de dolari în contribuții suplimentare în acest an, alocate pentru educația privind Holocaustul, conservarea patrimoniului cultural din Ucraina, siguranța jurnaliștilor și educația științifică și tehnologică în Africa, se arată în scrisoarea lui Verma.

Administrația Biden a solicitat 150 de milioane de dolari pentru bugetul 2024 pentru a acoperi cotizațiile și arieratele Unesco. Planul prevede solicitări similare pentru anii următori, până la achitarea integrală a datoriei de 619 milioane de dolari.

Aceasta reprezintă o mare parte din bugetul anual de funcționare al UNESCO, în valoare de 534 de milioane de dolari. Înainte de plecare, SUA contribuiau cu 22% din finanțarea totală a agenției.

John Bass, subsecretarul de stat pentru management, a declarat în martie că absența SUA din UNESCO a întărit China și “subminează capacitatea noastră de a fi la fel de eficienți în promovarea viziunii noastre asupra unei lumi libere”.

El a spus că UNESCO este esențială pentru stabilirea și modelarea standardelor pentru tehnologia și predarea științei în întreaga lume, “așa că, dacă suntem cu adevărat serioși în ceea ce privește competiția cu China în era digitală… nu ne putem permite să mai fim absenți”.

Decizia SUA de a se retrage a aruncat agenția în incertitudine financiară. Diplomații UNESCO au descris o reducere a cheltuielilor în cadrul programelor agenției și eforturile agresive ale lui Azoulay de a stimula finanțarea voluntară din partea altor țări pentru a compensa deficitul.

Un diplomat și-a exprimat speranța că revenirea SUA va aduce “mai multă ambiție și mai multă seninătate” – și va dinamiza programele de reglementare a inteligenței artificiale, de educare a fetelor din Afganistan și de relatare a victimelor sclaviei din Caraibe.

Diplomatul a declarat că agenția ar primi înapoi și Israelul, dacă acesta ar dori să se reintegreze.

Anterior, SUA s-au retras din UNESCO sub administrația Reagan, în 1984, deoarece considerau agenția ca fiind prost gestionată, coruptă și folosită pentru a promova interesele sovietice. Statele Unite au revenit în 2003.