Prețul gazelor a explodat. Europa plătește mult mai mult, iar stocurile sunt pe sponci

Europa se apropie de sezonul rece cu depozitele de gaze umplute în proporţie de numai 69%, faţă de media de 85% înregistrată în această perioadă în ultimii cinci ani, iar preţurile ridicate la gaze, motorină şi alţi combustibili sporesc presiunile economice şi politice asupra guvernelor, transmite Reuters.

Germania şi Ţările de Jos, care deţin împreună 35% din capacitatea de stocare a UE, se află printre ţările cu cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor. Preţurile ridicate provocate de perturbările asociate războiului SUA-Israel cu Iranul au descurajat companiile să cumpere gaze şi guvernele să impună atingerea ţintelor naţionale de stocare.

Strategia iniţială se baza pe ipoteza că războiul cu Iranul, început la sfârşitul lunii februarie, se va încheia rapid, preţurile vor scădea, iar companiile vor putea reface stocurile la costuri mai mici.

”Fiecare lună în care Europa amână refacerea stocurilor creşte presiunea asupra preţurilor pe măsură ce ne apropiem de perioada de vârf a consumului din timpul iernii”,

a declarat Jonathan Schroer, strateg la UniCredit.

Gazele costă cu 150% mai mult decât anul trecut

Preţul de referinţă al gazelor europene a ajuns la 81 de euro/MWh, cu 150% peste nivelul de acum un an şi peste scenariul advers luat în calcul de Banca Centrală Europeană. Morgan Stanley estimează că, în funcţie de vreme, preţul ar putea urca până la 100 de euro/MWh.

Presiunile se extind şi asupra celorlalţi combustibili. După ce petrolul a depăşit 100 de dolari pe baril, benzina este cu 24% mai scumpă în UE decât în urmă cu un an, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviaţie cu peste 100%.

Analiştii avertizează că inclusiv o iarnă cu temperaturi normale ar putea reduce puternic rezervele de gaze. Refacerea lor în 2027 prin importuri ar putea menţine piaţa gazelor naturale lichefiate sub presiune timp de mai multe luni.

BCE este tot mai preocupată de gaze şi electricitate

Problema gazelor este deosebit de importantă pentru inflaţie. Un studiu al Băncii Italiei arată că, în timp ce şocurile petroliere tind să producă efecte inflaţioniste de scurtă durată, scumpirea gazelor generează efecte mai puternice şi mai persistente, care ajung inclusiv în inflaţia de bază urmărită atent de BCE.

”Atenţia mea este acum concentrată mai puţin asupra petrolului şi combustibililor şi tot mai mult asupra preţurilor gazelor şi electricităţii”,

a declarat Peter Kazimir, membru al conducerii BCE.

Investitorii estimează că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile încă de trei sau patru ori dacă presiunile energetice persistă. Printre sectoarele considerate cele mai vulnerabile se numără transportul aerian, industria chimică, industria auto şi materialele de construcţii.

Presiunea este şi politică. În Germania, AfD a câştigat săptămâna trecută alegerile într-un land cu un program care cere pace cu Moscova şi restabilirea contractelor pentru gaze ruseşti ieftine, în timp ce guvernul cancelarului Friedrich Merz analizează măsuri costisitoare pentru reducerea preţurilor combustibililor.

România anunță că stă bine

Ministerul Energiei a anunțat marți, în urma Comandamentului Energetic dedicat sectorului gazelor naturale, organizat la sediul companiei Transgaz, că gradul de umplere a depozitelor de gaze naturale din România, în contextul pregătirilor pentru iarna 2026-2027, este de aproximativ 76,26%, ceea ce înseamnă aproximativ 2,43 miliarde de metri cubi de gaze, peste media Uniunii Europene de 68,26%, transmite instituția printr-un comunicat de presă.

România are ca ţintă atingerea unui grad de înmagazinare de 80% până la 1 octombrie, într-un context dificil marcat de majorarea semnificativă a preţurilor la gaze naturale, care au ajuns la cel mai ridicat nivel înregistrat începând cu decembrie 2022.

”În prezent, gradul de umplere a depozitelor de gaze naturale din România este de aproximativ 76,26%, echivalentul a aproximativ 2,43 miliarde de metri cubi de gaze, peste media Uniunii Europene de 68,26%. Ţinta pentru România este atingerea unui grad de înmagazinare de 80% până la 1 octombrie. În cadrul şedinţei, operatorii care au obligaţii de constituire a stocurilor au confirmat că sunt în grafic pentru atingerea acestei ţinte”,

arată Ministerul Energiei, în comunicatul citat.

Instituţia precizează că, astăzi, 15 septembrie 2026, a avut loc Comandamentul Energetic dedicat sectorului gazelor naturale, coordonat de secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Buşoi. La şedinţă au participat directorul general al Transgaz, Ion Sterian, reprezentanţi ai ANRE, ai producătorilor şi furnizorilor de gaze naturale, operatorilor de distribuţie, precum şi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniul energetic.

Oficialii de la Ministerul Energiei spun că instituţia urmăreşte îndeaproape evoluţia procesului de înmagazinare, astfel încât România să intre în sezonul rece cu un nivel adecvat al rezervelor şi cu toate măsurile necesare pentru asigurarea continuităţii şi siguranţei în alimentarea cu gaze naturale, în condiţiile unui  context european complicat.

”Pregătirea pentru iarna 2026-2027 are loc într-un context european dificil, marcat de creşterea puternică a preţului gazelor naturale şi de niveluri ale stocurilor mai reduse decât în anii anteriori. În ultimele zile, cotaţiile europene TTF au ajuns în zona de 83-84 euro/MWh, aproape de trei ori nivelul de la începutul anului şi la cel mai ridicat nivel înregistrat din decembrie 2022. Evoluţia este determinată, între altele, de tensiunile geopolitice, dificultăţile de pe piaţa globală a GNL şi nivelul redus al stocurilor europene”,

se menţionează în comunicat.

Ministerul Energiei precizează că securitatea aprovizionării în sezonul rece rămâne o prioritate, alături de menţinerea unui ritm susţinut de înmagazinare în următoarele săptămâni.