Prima rectificare bugetară din 2026: cine primește bani în plus și de unde se taie

Guvernul a aprobat, vineri, prima rectificare bugetară din 2026, care prevede fonduri suplimentare pentru medicamente și servicii medicale, plata pensiilor, servicii sociale și bugete locale, în condițiile menținerii țintei de deficit cash la 6,2% din PIB, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor.

”Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea Ministerului Finanțelor, prima rectificare bugetară din 2026. Fondurile suplimentare sunt direcționate către medicamente și servicii medicale, plata pensiilor, servicii sociale și bugete locale. Investițiile publice beneficiază de aproximativ 169 de miliarde de lei, peste 8% din PIB. Rectificarea este construită cu menținerea țintei de deficit cash de 6,2% din PIB. Alocările suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor estimate că nu vor fi utilizate în acest an și cu actualizarea prognozei de venituri pe baza încasărilor efective. Actul normativ are la bază concluziile Raportului privind situația economică și bugetară pe primul semestru și execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2026, încheiată cu un deficit de 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025”,

se arată în comunicatul citat de AGERPRES.

Ministerul Finanțelor subliniază importanța respectării traiectoriei de consolidare fiscală.

”Rectificarea corelează alocările cu execuția la nouă luni și cu obligațiile de plată până la sfârșitul anului. Reducerea deficitului și menținerea credibilității financiare a României rămân reperele deciziilor bugetare. Respectarea traiectoriei de consolidare fiscală este esențială pentru evaluările agențiilor de rating și pentru accesul la finanțare. O abatere ar crește riscul de retrogradare și presiunea asupra costurilor de împrumut, reducând resursele disponibile pentru servicii publice și investiții”,

precizează sursa citată.

Potrivit documentului, principalele alocări vizează sănătatea, pensiile, bugetele locale și investițiile.

”Principalele alocări: 7,12 miliarde de lei pentru sănătate, astfel: 3,22 miliarde de lei în plus pentru bugetul asigurărilor de sănătate și disponibilizarea separată a aproximativ 3,9 miliarde de lei deja prevăzute în acest buget; 3,47 miliarde de lei în plus la transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru plata pensiilor; 2,81 miliarde de lei în plus pentru bugetele locale, inclusiv 2 miliarde de lei pentru stingerea plăților restante; aproximativ 169 de miliarde de lei pentru investiții, cu circa 4 miliarde de lei peste programul aprobat prin legea bugetului”,

se menționează în comunicat.

În domeniul sănătății, fondurile suplimentare sunt destinate tratamentelor și urgențelor.

”Sănătatea beneficiază de fonduri suplimentare pentru tratamente și urgențe. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei. Din această sumă, 3,20 miliarde de lei sunt destinate medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale, inclusiv programelor naționale de sănătate și decontării serviciilor spitalicești. Sunt acoperite și drepturi salariale ale personalului din unitățile sanitare publice. Separat de suplimentare, CNAS poate utiliza aproximativ 3,9 miliarde de lei reținute la începutul anului din bugetul deja aprobat. Plafonul pentru încheierea contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde de lei”,

se arată în document.

Totodată, Ministerul Sănătății beneficiază de alocări suplimentare de 774 de milioane de lei.

”Prin bugetul Ministerului Sănătății sunt alocate suplimentar 774 de milioane de lei: 183 de milioane de lei pentru salariile personalului serviciilor județene de ambulanță; 200 de milioane de lei pentru funcționarea UPU/SMURD din spitalele autorităților locale; 391 de milioane de lei pentru acțiuni prioritare și programe naționale de sănătate în spitalele din subordinea ministerului. Ministerul poate utiliza și aproximativ 500 de milioane de lei din sumele reținute inițial. Totodată, alocările pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă cu execuție redusă sunt diminuate cu 700 de milioane de lei. După toate ajustările, creșterea netă a bugetului Ministerului Sănătății este de aproximativ 72 de milioane de lei”,

precizează sursa citată.

Rectificarea prevede și resurse pentru plata pensiilor și funcționarea serviciilor publice.

”Resurse pentru plata pensiilor și funcționarea serviciilor publice. Transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat cresc cu 3,47 miliarde de lei, pentru echilibrarea bugetului de pensii până la sfârșitul anului. Creșterea netă a bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale este de 3,32 miliarde de lei. La Ministerul Afacerilor Interne sunt asigurate 550 de milioane de lei pentru pensiile din decembrie, 68,6 milioane de lei pentru încadrarea absolvenților Academiei de Poliție și 37,5 milioane de lei pentru menținerea capacității operative”,

se menționează în comunicat.

În ceea ce privește bugetele locale, acestea primesc suplimentar 2,81 miliarde de lei.

”Bugetele locale primesc suplimentar 2,81 miliarde de lei. Suplimentarea sumelor defalcate din TVA este de 2.808,4 milioane de lei și cuprinde: 280,1 milioane de lei pentru cheltuieli descentralizate la nivelul județelor. Principalele suplimentări vizează Programul pentru școli al României (124,2 milioane), protecția copilului (86,3 milioane), centrele pentru adulți cu dizabilități (57,7 milioane) și căminele pentru vârstnici (12,8 milioane); 237,1 milioane de lei pentru cheltuieli descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor Bucureștiului. Sunt suplimentate fondurile pentru asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități grave și indemnizațiile lunare (106,6 milioane), finanțarea de bază a școlilor (83,9 milioane), îngrijirea vârstnicilor și indemnizațiile îngrijitorilor informali (53,5 milioane), precum și alte servicii sociale; 2.257,5 milioane de lei pentru echilibrarea bugetelor locale, din care 2 miliarde pentru plăți restante și 257,5 milioane rezultate din actualizarea estimării impozitului pe venit; 33,7 milioane de lei pentru învățământul preuniversitar particular și confesional acreditat, inclusiv pentru executarea unor hotărâri judecătorești în județul Arad”,

se arată în document.

Ministerul precizează că aceste sume reprezintă majorări nete.

”Sumele reprezintă majorări nete, după ajustarea alocărilor la necesarul comunicat de autoritățile locale. Aceste ajustări includ diminuări de 31,7 milioane de lei la transportul gratuit al elevilor, 23,8 milioane la Programul pentru școli în București și 6,4 milioane la drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale din învățământul special”,

precizează sursa citată.

Din suplimentarea bugetelor locale, două miliarde de lei sunt destinate stingerii restanțelor administrațiilor locale.

”Două miliarde de lei pentru stingerea restanțelor administrațiilor locale. Din suplimentarea totală pentru bugetele locale, 2 miliarde de lei sunt destinate unui mecanism prin care administrațiile își achită restanțele către furnizori, iar furnizorii își sting, cu aceste sume, datoriile fiscale către buget. Sunt eligibile și obligațiile fiscale restante proprii ale autorităților locale. Mecanismul vizează restanțele înregistrate la 30 septembrie 2026 de autoritățile locale, instituțiile finanțate din bugetele locale și spitalele din rețeaua acestora. Sunt incluși furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, furnizorii de energie termică și operatorii de transport public. Utilizarea sumelor se face pe baza certificatelor de atestare fiscală și a acordurilor dintre părți, exclusiv pentru stingerea obligațiilor eligibile. Mecanismul reduce arieratele și deblochează plățile, iar sumele se regăsesc în încasările bugetare. Cererile se depun până la 25 noiembrie 2026. Sumele repartizate și neutilizate până la 21 decembrie se retrag”,

se menționează în comunicat.

Investițiile se mențin la peste 8% din PIB, potrivit Ministerului Finanțelor.

”Investițiile se mențin la peste 8% din PIB. Bugetul de investiții se situează la aproximativ 169 de miliarde de lei, cu circa 4 miliarde peste nivelul aprobat prin legea bugetului. Resursele sunt reorientate către finalizarea proiectelor din PNRR și din fonduri europene. Alocările pentru componenta de împrumut a PNRR cresc cu aproximativ 2,7 miliarde de lei, din care 2 miliarde în bugetele locale și 746 de milioane la bugetul de stat. Cheltuielile de capital cresc cu 1,7 miliarde de lei la nivelul bugetului general consolidat. Alocările pentru granturile PNRR și pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă se ajustează în funcție de execuție, cu menținerea finanțării necesare proiectelor în derulare”,

se arată în document.

Ordonanța permite și redistribuirea creditelor neutilizate.

”Ordonanța permite redistribuirea creditelor neutilizate între programe europene, PNRR și ordonatori, în limita fondurilor aprobate și cu respectarea condițiilor legale. Pot fi acoperite și cheltuieli necesare finalizării proiectelor care nu sunt cuprinse în contractele de finanțare, în limita indicatorilor tehnico-economici aprobați, precum și sume stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Pentru proiectele SAFE, cu o alocare de 6,37 miliarde de lei în 2026, sunt permise virări și redistribuiri între ordonatori”,

precizează sursa citată.

În privința veniturilor și cheltuielilor, acestea sunt ajustate la execuția bugetară.

”Veniturile și cheltuielile sunt ajustate la execuția bugetară. La nouă luni, deficitul a fost de 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă din 2025. Rectificarea utilizează un PIB nominal actualizat de 2.086,3 miliarde de lei. Deficitul nominal crește cu 3,5 miliarde de lei, la 130,3 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 6,2% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 6 miliarde de lei, iar cheltuielile se reduc cu 2,5 miliarde de lei”,

se arată în comunicat.

Revizuirea veniturilor include mai multe majorări și diminuări la bugetul de stat.

”Revizuirea veniturilor include următoarele influențe la bugetul de stat: majorări la TVA de 7,18 miliarde de lei, inclusiv 2,81 miliarde pentru bugetele locale; la impozitul pe venit de 2,03 miliarde; la impozitul pe profit de 1,19 miliarde; la impozitul pe dividende de la persoane juridice de 0,95 miliarde; la impozitele specifice sectorului bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate, de 1,71 miliarde; diminuări la accize de 3,68 miliarde de lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorină; la taxele din jocuri de noroc de 0,75 miliarde; la veniturile nefiscale de 1,87 miliarde; la rambursările de la Uniunea Europeană de 5,91 miliarde, în corelație cu execuția proiectelor”,

precizează ministerul.

Pe partea de cheltuieli, sunt acoperite obligațiile privind dobânzile, pensiile, asistența socială și drepturile de personal.

”Pe partea de cheltuieli, sunt acoperite obligații precum dobânzile aferente datoriei publice, suplimentate cu 3,5 miliarde de lei, transferurile pentru pensii, asistența socială și drepturile de personal. Sunt reduse alocările estimate că nu vor fi utilizate: 6,71 miliarde de lei pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă la bugetul de stat, 1,14 miliarde la subvenții, precum și sume la alte transferuri și alte cheltuieli. Din ajustarea de 6,71 miliarde, 4,99 miliarde provin din rezerva Ministerului Finanțelor pentru finanțarea temporară a proiectelor în cazul indisponibilității fondurilor europene”,

se arată în document.

Rectificarea prevede și repartizarea sumelor reținute la începutul anului, în funcție de necesar.

”Sumele reținute la începutul anului sunt repartizate în funcție de necesar. Rectificarea aplică mecanismul de reținere a 10% din creditele aprobate, prevăzut de Legea finanțelor publice, cu excepțiile legale. Resursele sunt disponibilizate acolo unde necesarul este fundamentat, în principal în sănătate, și diminuate acolo unde execuția indică faptul că nu vor fi utilizate până la sfârșitul anului. Diminuările sumelor reținute depășesc 3 miliarde de lei. Cele mai mari sunt la Ministerul Finanțelor (0,73 miliarde), Ministerul Dezvoltării (0,69 miliarde), Ministerul Transporturilor (0,56 miliarde), Ministerul Agriculturii (0,49 miliarde) și Ministerul Energiei (0,25 miliarde). Aceste valori privesc sumele reținute, nu modificarea totală a bugetului fiecărei instituții”,

precizează sursa citată.

Ministerul Finanțelor face referire și la disciplina bugetară și aplicarea rectificării.

”Disciplina bugetară și aplicarea rectificării. Finanțarea obligațiilor urgente și continuarea investițiilor trebuie corelate cu resursele disponibile. Evaluarea angajamentelor multianuale este necesară pentru limitarea presiunilor asupra bugetului din 2027 și a riscului acumulării unor noi restanțe. Solicitările care nu au caracter urgent pentru acest an vor fi analizate în continuare cu ordonatorii, în limita spațiului bugetar și a angajamentelor asumate”,

se menționează în comunicat.

Proiectul a fost publicat în transparență decizională și dezbătut în Comisia de Dialog Social la 29 octombrie 2026. Au fost consultate structurile asociative ale autorităților locale, iar Consiliul Fiscal a transmis opinia sa.

Ordonanța intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial. De la aceeași dată se repartizează sumele reținute potrivit legii. Normele pentru mecanismul de stingere a plăților restante vor fi aprobate prin ordin al ministrului Finanțelor în termen de 15 zile.