Profesor german de economie despre perspectivele economice ale Rusiei: ”Calcă pe urmele Coreei de Nord”

Situația este proastă și va deveni catastrofală pentru economia Rusiei, întrucât Vladimir Putin nu a pregătit economia țării pentru un conflict armat de amploarea celui pe care l-a declanșat în urmă cu aproape un an, prin invadarea Ucrainei, consideră profesorul de economie Michael Rochlitz, specializat în relațiile economice internaționale și în economia Rusiei, într-un interviu acordat postului german de televiziune NTV. În opinia sa, pe termen lung, economia Rusiei nu se va mai putea compara cu cea a Chinei sau a Statelor Unite, ci, dimpotrivă, situația Rusiei va deveni întrucâtva similară cu cea a Coreei de Nord, cel puțin dintr-o anumită privință.

Situația actuală face ca Rusia, la fel cum se întâmplă și în cazul Coreei de Nord, să depindă tot mai mult de China din punct de vedere economic, a declarat profesorul de economie de la Universitatea din Bremen Michael Rochlitz, într-un interviu acordat postului german NTV.

Potrivit cercetătorului german, sancțiunile aplicate de Uniunea Europeană în privința importurilor de petrol din Federația Rusă au lovit puternic Kremlin-ul, iar noii cumpărători de petrol rusesc, precum China și India, dictează prețuri mai mici, profitând de poziția lor forte în negocieri. Din această perspectivă, situația tinde să devină catastrofală pentru Rusia, pentru că țarul de la Kremlin nu a pregătit economia țării pentru un astfel de viitor, crede Rochlitz.

Din 5 decembrie, țările UE nu mai importă țiței rusesc, iar din 5 februarie embargo-ul s-a extins și asupra produselor rafinate din hidrocarburi, interdicțiile fiind valabile pentru importurile pe cale maritimă. Acest lucru va avea un impact puternic asupra economiei ruse, pentru care UE a fost una dintre cei mai importante destinații de export a țițeiului și a produselor conexe.

”Kremlinul trebuie să își caute clienți noi și asta nu e atât de ușor”, crede profesorul Rochlitz.

Rusia este în prezent dependentă de găsirea de noi cumpărători și, prin urmare, se află într-o poziție slabă de negociere. De cealaltă parte, India și China cumpără petrol, dar aceste țări ”știu cum să negocieze” și, drept urmare, prețul petrolului rusesc a scăzut sub pragul de 50 de dolari pe baril, explică expertul german.

Este important de subliniat că în ultimele decenii Rusia nu și-a diversificat economia, așa încât nu se poate baza pe alți piloni economici în afara exporturilor de materii prime energetice.

”Mai mult, mulți specialiști înalt calificați, care ar fi putut grăbi restructurarea economiei, au părăsit țara între timp”, adaugă Rochlitz.

Ce înseamnă aceste lucruri pentru economia Rusiei în viitor?

Pe termen scurt, embargo-ul face ca bugetul Rusiei să fie alimentat cu mai puțini bani.

”Pe termen mediu și lung, problema lor este că Putin a confiscat viitorul economic Rusiei. Nu există niciun plan, nicio strategie, nicio modalitate de a pregăti această țară pentru viitor”, subliniază el.

În acest context, sancțiunile impuse exporturilor de produse tehnologice către Rusia capătă o și mai mare importanță

”China, Europa și SUA concurează la baionetă în domeniul tehnologiilor moderne. Rusia și-a trântit singură această ușă drept în nas. Pe termen lung, economia rusă nu se va mai putea compara nicidecum cu cea a Chinei sau a Statelor Unite, ci mai degrabă va ajunge la nivelul celor din Coreea de Nord, Cuba sau Venezuela”, crede Rochlitz.

Abandonarea politicii ”Zero Covid” de către China este un element care ar urma să crească cererea de petrol rusesc din partea Beijing-ului.

”Oricum, asta nu schimbă faptul că Rusia a devenit foarte dependentă de China, nu numai în ce privește exporturile, ci și importurile. Pe lângă bunurile de larg consum, produsele tehnologice trebuie să fie importate acum tot din China. Prin urmare, China poate dicta scăderea prețurilor petrolului pe care le plătește Rusiei”, adaugă profesorul.

Ca atare, privind din perspectiva dependenței economiei rusești de legăturile cu China, care vor tinde să devină tot mai strânse, situația Rusiei devine asemănătoare cu cea a Coreei de Nord:

”Fără China, Coreea de Nord probabil nu ar exista ca țară. Chinezii importă materii prime din Coreea de Nord și aprovizionează țara cu bunuri de consum ieftine. Vor încerca să facă același lucru cu Rusia, un mare vecin pe care îl pot manipula acum din ce în ce mai ușor, pentru că gradul său de periculozitate s-a diminuat teribil”, conchide Rochlitz.

Deși Kremlin-ul are la dispoziție sume mai mici de bani la buget,

”… Putin va încerca să redirecționeze fondurile rămase către armată, pentru a putea continua războiul. Rusia se luptă cu o inflație mare, oamenii câștigă din ce în ce mai puțin, putem vorbi de o scădere accelerată a calității vieții rușilor de rând, cu riscul ca aceasta să se transforme într-o decădere treptată a întregii societăți rusești, a întregii țări”, apreciază Rochlitz.

Acesta mai amintește că economia Rusiei stagnează de mai bine de un deceniu:

”În timpul președinției lui Dmitri Medvedev, între 2008 și 2011, a existat o perioadă în care s-a încercat schimbarea modelului economic. Moscova a încercat să își protejeze antreprenorii și să investească în tehnologiile viitorului. Cu toate acestea, această scurtă etapă de schimbare a paradigmei s-a încheiat în 2012, când Putin a revenit la președinție. Venitul mediu pe cap de locuitor nu a mai crescut de la nivelul anului 2008”, menționează Rochlitz, citând date oficiale ale autorităților de statistică de la Moscova.