Programul Rabla va continua și în 2026, dar la o intensitate semnificativ mai redusă

Programul Rabla va continua și în 2026, dar finanţarea acordată de stat va fi corelată cu nivelul producţiei naţionale, a anunțat premierul Ilie Bolojan, conform unui comunicat transmis de Guvern.

Anunțul a fost făcut în contextul în care premierul Ilie Bolojan a avut luni, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanţii Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

O temă discutată a vizat programul Rabla.

„Reprezentanţii industriei auto au solicitat reluarea programului Rabla, având în vedere pierderile înregistrate în acest an ca urmare a limitării programului guvernamental. Aceştia au arătat că reducerea numărului de autovehicule finanţate prin program, de la 30.000 în 2024 la 19.000 în 2025, ar putea genera riscul pierderii a aproximativ 5.000 de locuri de muncă în această industrie. Premierul a explicat că programul Rabla va continua, însă la o intensitate semnificativ mai redusă, iar finanţarea acordată de stat va fi corelată cu nivelul producţiei naţionale. Acesta a precizat că limitarea programului este determinată atât de faptul că România şi-a îndeplinit indicatorii asumaţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi de constrângerile bugetare. Deciziile privind această schemă vor fi luate după adoptarea bugetului pe anul 2026, iar înainte de implementare vor fi discutate cu partenerii din industria auto”,

conform comunicatului.

Reprezentanţii industriei auto au prezentat premierului o serie de probleme de ordin economic şi social cu care se confruntă sectorul, în special în ceea ce priveşte impozitul minim pe cifra de afaceri, costul energiei electrice, programul Rabla, plafonarea preţului la energie, taxa de cogenerare, salarizarea angajaţilor şi aplicarea Codului muncii.

„Una dintre solicitările principale ale industriei a vizat eliminarea, începând cu anul 2026, a impozitului minim pe cifra de afaceri, considerat discriminatoriu, precum şi conceperea bugetului pentru anul viitor fără includerea acestei taxe. Premierul şi-a exprimat disponibilitatea de a analiza reducerea acestui impozit, în anumite condiţii, subliniind însă că o astfel de măsură nu poate fi aplicată exclusiv industriei auto, ci trebuie să vizeze întreaga economie”,

se arată în comunicat.

Totodată, un alt subiect important abordat a fost costul energiei electrice.

„În acest context, reprezentanţii ACAROM au solicitat elaborarea unei foi de parcurs pentru diminuarea costurilor energiei în perioada 2026-2030. Premierul a explicat că reducerea preţurilor la energia electrică va fi posibilă pe măsură ce vor creşte capacităţile de producţie la nivel naţional”,

precizează sursa citată.

Referitor la majorarea taxei de cogenerare, semnalată de industria auto, premierul a precizat că va solicita verificări pentru a clarifica contextul în care această taxă a fost majorată, se mai arată în comunicat.

De asemenea, alte subiecte aduse în discuţie au vizat scutirea de impozit pentru activităţile de cercetare din industria auto, modificarea Codului muncii, sprijinirea automatizării tehnologice în cazul întreprinderilor mari, susţinerea programelor de recalificare a angajaţilor şi salariul minim.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea ACAROM, directorul general Automobile Dacia, Mihai Bordeanu, directorul general Ford Otosan Craiova, Firat Elhuseyni, directorul general Grup Industrial de Componente (GIC) Piteşti, Silviu Badea, directorul pentru afaceri publice, Renault Group România, Cristian Nevzoreanu, directorul pentru afaceri guvernamentale, Ford Otosan Craiova, Andreea Radu, administratorul şi directorul juridic Bosch România, Alice Radu, directorul general Schaeffler România şi Europa de Sud-Est, Alexandru Blemovici, directorul general adjunct Rombat SA, Costel Trincă, secretarul general ACAROM, Adrian Sandu.

Din partea Guvernului au mai participat şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, şi consilierul de stat Raul-Mircea Gutin.