Putin mai pierde un aliat: Kazahstanul întoarce spatele Moscovei și trimite ajutoare în Ucraina

Kazahstanul, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei, a respins cererea Moscovei ca trupele sale să se alăture ofensivei rusești din Ucraina. Mai mult, autoritățile kazahe au anunțat că nu vor recunoaște nici așa-numitele Republici Populare din Donețk și Luhansk. În schimb, un avion de asistență umanitară va pleca din Kazahstan spre Ucraina joi, 3 martie, potrivit Euractiv.com.

Fostă republică sovietică, Kazahstanul are relații strânse cu vecinul său dinspre nord, Rusia. Ambele țări sunt membre ale Uniunii Economice Eurasiatice și ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, în virtutea acesteia din urmă Rusia lui Putin trimițându-și armata să se ocupe, în stilul său propriu, de tulburările sociale din ianuarie, din Kazahstan.

În ciuda acestui ajutor primit din partea Moscovei, Kazahstanul a spus că nu recunoaște republicile separatiste create și sprijinite de Rusia, care au constituit primul și principalul pretext pentru invadarea Ucrainei.

Declarațiile surprinzătoare venite din partea unui aliat tradițional al Rusiei au fost salutate și de Statele Unite.

”Salutăm anunțul Kazahstanului că nu vor recunoaște LPR și DPR (republicile separatiste din Donețk și Luhansk). Salutăm, de asemenea, refuzul Kazahstanului de a-și trimite forțele armete să se alăture războiului lui Putin în Ucraina”, a transmis Consiliul Național de Securitate al SUA într-o declarație de presă.

În trecut, Kazahstanul a refuzat să recunoască anexarea Crimeei și a așa-ziselor republici Abhazia și Osetia de Sud, teritorii georgiene ocupate de trupele ruse în urma războiului din august 2008.

Marți, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, vorbind la un congres al partidului de guvernământ, a declarat că poziția țării sale

”… ar trebui să plece de la necesitatea critică de a asigura suveranitatea, securitatea și integritatea teritorială a statului nostru. În calitate de țară care a găzduit summitul OSCE în 2010, insistăm asupra principiului indivizibilității securității eurasiatice. Principiul indivizibilității și securității comune stipulează înțelegerea reciprocă bazată pe încredere reciprocă. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. Acordurile de la Minsk au rămas doar pe hârtie, ceea ce a dus la operațiuni militare pe teritoriul Ucrainei”.

Președintele kazah a cerut o soluție negociată.

”Nu există nici o altă cale. O pace proastă este mai bună decât un război bun. Fără pace, nu va exista dezvoltare. Kazahstanul, la rândul său, este pregătit să ofere toată asistența posibilă, inclusiv servicii de mediere, dacă, desigur, sunt necesare”, a spus Tokayev.

Nu ar fi prima oară când Kazahstanul își pune la dispoziție capitalul de mediere pentru negocieri, cel mai cunoscut exemplu fiind așa-numitul ”Astana Process”, în cadrul procesului de pace din conflictul din Siria.

În altă ordine de idei, la congresul partidului de guvernământ, delegații au votat schimbarea numelui acestuia din ”Nur Otan” (”Lumina Patriei”) în ”Amanat” (”Moștenirea”). Schimbarea de denumire continuă direcția imprimată de Tokayev în sensul distanțării tot mai clare de personalitatea fostului președinte Nursultan Nazarbayev, care a căzut în dizgrație în special după tulburările sociale din ianuarie.

Tokayev a fost la Moscova pe 10 februarie, unde i-a mulțumit omologului său rus pentru că a ajutat forțele de ordine kazahe, luna trecută, să pună capăt tulburărilor violente care au cuprins țara central-asiatică, ambii lideri punând tensiunile sociale izbucnite cu violență pe seama ”bandiților” și ”teroriștilor” internaționali.