R. Moldova, încă un pas spre UE: ”Podul Unirii”, primul pod de autostradă care ne unește peste Prut

Guvernul Republicii Moldova a aprobat hotârărea privind transmiterea cu titlu gratuit a unui teren din satul Zagarancea, raionul Ungheni, pentru construcția și finalizarea ”Podului Unirii” și a drumului național R1, Chișinău – Ungheni – România, transmite TVR Moldova.

”Am transmis o porțiune necesară de teren din fondul silvic astfel încât să fie continuat și finalizat primul pod de autostradă care unește Republica Moldova și România”,

a transmis ministrul Mediului de la Chișinău, Gheorghe Hajder, precizând că hotărârea adoptată permite avansarea lucrărilor la primul pod rutier construit în ultimele decenii peste Prut.

Prin această hotărâre, terenul va fi transmis din administrarea Ministerului Mediului, aflat în gestiunea Întreprinderii Silvice ”Silva-Centru” din Ungheni, în gestiunea Administrației de Stat a Drumurilor.

Potrivit ministrului, proiectul are o importanță strategică, întrucât va asigura conexiunea dintre infrastructura rutieră a celor două state.

”Această porțiune de teren ne va permite să construim în termen podul care leagă Republica Moldova de România și interconectează viitoarea autostradă A1 de pe teritoriul Republicii Moldova cu autostrada A8 din România”,

a subliniat Hajder.

Podul peste Prut va face legătura între localitățile Golăiești (România) și Zagarancea (R. Moldova) și nu va fi doar o simplă structură de traversare a râului Prut, ci un element strategic în rețeaua de transport transeuropeană. Acesta va conecta România și Republica Moldova prin autostrada care va traversa Carpații (Autostrada Unirii A8) și o viitoare autostradă spre Chișinău, facilitând transportul de mărfuri și persoane între cele două țări și cu restul Europei.

Realizarea acestui proiect ambițios este posibilă datorită finanțării europene nerambursabile în valoare de aproximativ 35 de milioane de euro prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Această finanțare subliniază importanța strategică a proiectului pentru Uniunea Europeană și angajamentul său față de dezvoltarea infrastructurii de transport în regiune.

În anii 1930 a existat în zonă un pod pietonal din fier, construit de autoritățile române, acesta fiind distrus de aviația militară rusă în 1944.

Înainte de război, 27 de poduri legau malurile Prutului, însă după 50 de ani de ocupație sovietică a Republicii Moldova mai rămăseseră doar 9 și nu toate funcționale.

Între România și Republica Moldova există în prezent șapte puncte de trecere rutieră a frontierei: Rădăuți Prut, Stânca, Sculeni, Albița, Bumbăta, Oancea și Galați.

În sectorul Prutului din dreptul orașelor Iași și Ungheni nu există un pod rutier sau pietonal, ci doar vechiul pod feroviar – Podul Eiffel – deși autorul proiectului nu a fost inginerul francez Gustave Eiffel, așa cum eronat s-a crezut în trecut.