Raport OCDE: Decalaje substanțiale în folosirea instrumentelor AI în studiile superioare

Aproape toți elevii din ultimii ani de liceu, studenții și toate cadrele didactice din universități au experiență în folosirea inteligenței artificiale generative (GenAI), dar în universități există decalaje considerabile între țări, domenii sau nivel de studiu când vine vorba despre utilizarea acestor instrumente, arată un recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ce acoperă țările membre și partenere ale organizației, potrivit Edupedu. 

Raportul OCDE apelează la datele Eurostat (actualizate cel mai recent în iunie a.c.) care arată că anul trecut, în România, doar 53,5% dintre elevii de liceu / învățământ profesional și studenți declarau că au folosit GenAI în ultimele 3 luni. Dintre toate țările europene luate în calcul, România este, astfel, pe ultimul loc în UE și depășește doar cu foarte puțin Macedonia de Nord (53,3%) și Turcia (52,4%).

În ceea ce privește folosirea GenAI în scop educațional, în rândul elevilor de liceu și al studenților, în România 37% dintre aceștia foloseau, în 2025, astfel de instrumente pentru studii, procent superior, la nivel UE, doar celui raportat de Germania (29%). România depășește, la acest capitol, doar două țări europene non-UE: Macedonia de Nord (35,8%) și Serbia (29,8%).

Comparativ, în medie la nivel UE 72% dintre elevi de liceu/studenți declarau în 2025 că au folosit GenAI în ultimele 3 luni, iar 54,6% dintre ei spuneau că au făcut acest lucru pentru studii.

Iar în aproape jumătate dintre țările europene (Estonia, Norvegia, Slovenia, Grecia, Cehia, Austria, Letonia, Franța, Elveția, Belgia, Olanda, Portugalia și Lituania) peste 80% dintre elevii din învățământul secundar superior și studenți foloseau, anul trecut, GenAI.

Decalaje substanțiale în folosirea instrumentelor AI în studiile superioare

Dar, arată analiza OCDE, deși la nivelul învățământului superior GenAI este acum folosită extins, există dezechilibre considerabile și decalaje, fie că este vorba despre acces egal, folosirea ei pentru aceleași obiective sau cu același nivel de sofisticare.

Astfel, potrivit raportului citat, studenții și personalul didactic din domeniile STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) și din cele economice / de afaceri folosesc GenAI în mult mai mare măsură decât cei din zona artelor și a științelor umaniste. Iar analiza oferă o serie de exemple relevante pentru diferențele între țări, domenii de studiu sau obiectivele folosirii AI:

• În SUA, un studiu arată că 73% din personalul didactic din universități folosește GenAI pentru sarcini legate de muncă zilnic sau săptămânal. Dar, într-un studiu realizat în 28 de țări, doar 61% din personalul didactic spunea că folosește GenAI în astfel de scopuri.
• În Germania, 96% dintre studenții din domeniul ingineriei declarau în 2026 că folosesc GenAI, comparativ cu 79% în cazul celor din Arte și din studii culturale.
• În SUA, 40% dintre cei care predau în zona artelor și științelor umaniste spuneau că nu folosesc deloc GenAI
• În Marea Britanie, sondaje la nivelul studiilor de licență au indicat că bărbații și studenții provenind din medii socio-economice superioare erau mai înclinați să folosească AI decât femeile sau persoanele din medii mai puțin favorizate, decalajele de gen fiind vizibile și în alte țări, chiar dacă se reduc în timp.